#DobrogeaDigitală Unirea Dobrogei cu România - împlinirea vechilor „visuri de libertate, unitate şi mândrie naţională”

 
În „Istoria Dobrogei”, volumul semnat de regretații profesori Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, regăsim un consistent capitol dedicat revenirii provinciei transdunărene la patria-mamă, cu toate detaliile documentare ale acestui moment fundamental din evoluția istorică a spațiului românesc.
Impresionante sunt manifestările de entuziasm ale populației din cele două județe dobrogene, care a întâmpinat cu bucurie și infinite speranțe trupele armatei române, însoțindu-le de urale, arcuri de triumf și steaguri tricolore:
 


„Între 14 şi 18 noiembrie 1878, Dobrogea a trăit momente istorice atunci când la Babadag, Tulcea şi Constanţa au sosit primele unităţi ale armatei române.
Prima coloană a trecut Dunărea la Măcin, ajungând la Babadag în 17 noiembrie. Cu strigăte de bucurie şi aclamaţii, populaţia, în frunte cu autorităţile comunale, a întâmpinat trupele încă de la podul Toprak-Kioprii, în afara localităţii, urându-le "bun venit". Pentru prima oară tricolorul fâlfâia deasupra vestitului oraş, unul din stâlpii stăpânirii otomane, scaunul serascherului de la Dunăre, de a cărui putere s-au temut, în timp de atâtea veacuri, toate statele învecinate.

Mari festivităţi au avut loc la Tulcea, în ziua de 18 noiembrie. Martorii la evenimente relatează că, spre prânz, reprezentanţii naţionalităţilor în frunte cu clerul lor s-au aşezat pe ambele laturi ale traseului fixat, de la debarcader până la intrarea în Catedrală. Mii de oameni, locuitori ai oraşului şi localităţilor învecinate, aşteptau de-a lungul cheiului. La orele 14, navele au sosit în faţa portului, iar la orele 15 trupele s-au pus în mişcare, în sunetul fanfarelor militare, a salvelor tunurilor de pe vase, a glasului concertat al clopotelor tuturor bisericilor şi a uralelor nesfârşite ale mulţimii.

În momentul când primii ostaşi ai României puneau piciorul pe pământul dobrogean, "o numeroasă poporaţiune cu mult entuziasm" - aşa cum glăsuiau telegramele vremii (Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, vol. 101, dosar 71, D4, 1878, f. 356) - i-a întâmpinat copleşită de un inefabil sentiment în care îşi găseau împlinirea vechi visuri de libertate, unitate şi mândrie naţională.

În dreptul primului arc de triumf, cetăţeanul Costache Boambă, cel mai în vârstă dintre notabilii români, a oferit comandantului tradiţionala pâine şi sare şi a adresat ostaşilor, în numele locuitorilor, o înflăcărată cuvântare patriotică de bun sosit. Tinere fete au împodobit stindardul tricolor cu ghirlande de flori şi pe tot parcursul poporul l-a primit cu capetele descoperite.

În aceste zile, toate comunităţile etnice au adresat guvernului României telegrame de felicitare,exprimându-şi adeziunea faţă de actul istoric la care luau parte, cât şi credinţa sinceră pentru noua lor patrie.
Cu siguranţă că foarte mulţi oameni au reflectat atunci asupra mesajului cuprins în proclamaţia domnitorului, adresată populaţiei Dobrogei, pătrunşi de sentimentul că acest act era ireversibil şi drept, corespunzător propriilor lor interese. "Noi nu intrăm în hotarele voastre ca nişte cuceritori - suna documentul - dar, o ştiţi şi voi, mult sânge românesc s-a vărsat pentru dezrobirea popoarelor din dreapta Dunării. Locuitorilor de orice naţionalitate şi religiune, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare, de astăzi face parte din România" (Dobrogea, cincizeci de ani de viaţă românească, p. 345).

O primire entuziastă a fost rezervată sosirii trupelor şi în Constanţa, la 23 noiembrie. Oraşul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele vapoarelor diferitelor state. Potrivit telegramelor vremii, peste 5000 de persoane, care au manifestat cu însufleţire pentru statul român, au luat parte la festivităţile prilejuite de acest eveniment istoric. Căldura cu care au fost primite trupele își găseşte explicaţia şi în misiunea de primă importanţă încredinţată acestora.
Încă din primul moment unităţile au fost dispersate în întreaga Dobroge, pentru lichidarea dezordinii, pentru restabilirea vieţii paşnice şi a siguranţei locuitorilor. Îndurând suferinţe şi lipsuri şi, nu de puţine ori, chiar jertfe omeneşti, armata României a instaurat în noua provincie a ţării normele de viaţă ale unui stat civilizat.

Însumând toate aceste aspecte, se poate spune că revenirea Dobrogei la România a fost pregătită şi înfăptuită prin voinţa marei majorităţi a populaţiei însăşi, deşi într-o conjunctură internaţională nu tocmai prielnică, în care statul naţional a trebuit să acţioneze cu energie pentru apărarea drepturilor sale. În manifestările publice solemne organizate de români şi reprezentanţii celorlalte naţionalităţi, înaintea instalării administraţiei româneşti şi în afara prezenţei sale se pot identifica forme de exprimare ale autodeterminării şi dreptul de opţiune la apartenenţa cetăţenească.

Faptul că, după unire, mii de locuitori de diverse naţionalităţi s-au întors în Dobrogea devenind, fără constrângeri, cetăţeni ai României confirmă cum nu se poate mai bine acest fapt.
Pe de altă parte, în imaginea arcurilor de triumf încărcate cu ultimile flori ale toamnei dobrogene, în tablourile alegorice cu subiecte ale istoriei româneşti, în steagurile tricolore împodobite de cununi, în uralele poporului venit de pretutindeni, se pot regăsi, tulburător de apropiat, semnificaţiile marilor adunări populare care, peste patru decenii, au aprobat cu sentinţa voinţei naţionale desăvârşirea unităţii de stat.”
 


#citeşte mai departe în - „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu
#„Istoria Dobrogei“
#Autori Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: ilustrație din  „Istoria Dobrogei”, de Ion Bitoleanu și Adrian Rădulescu

Citește și:
#DobrogeaDigitală: Curente extremiste în Dobrogea