#DobrogeaDigitală Vartan Arachelian, la aniversare

Astăzi, Vartan Arachelian împlinește 84 de ani.
 
Este născut pe 21 octombrie 1936, la Constanţa, oraș de care s-a simțit permanent legat, deși viața l-a purtat prin multe locuri din lume.
 
Scriitor, scenarist și regizor de film documentar, realizator de programe pentru radio și televiziune, autor de anchete, reportaje și interviuri cu mari personalități din țară și străinătate, Arachelian este și autorul unor cărţi de beletristică, precum și al unor lucrări de referinţă istorică.
 


În toamna anului trecut, prolificul scriitor şi-a lansat în orașul natal ultimele două din cele peste 20 de volume: „Cartea regelui romantic şi a fiilor fără de ţară” şi „La capătul nopţii”, publicul constănțean fiind încântat să-l revadă pe unul dintre cei mai faimoși concitadini și să retrăiască împreună momente cheie din bogatele decenii de activitate ale publicistului și omului de televiziune.

Este membru al Uniunii Cineaștilor din România (1981) și al Uniunii Scriitorilor (1980). Dintre cărțile publicate, amintim: „Aventurile originalității“ (Editura Tineretului, 1967), „Cum învățăm să trăim“ (Editura Politică, 1968), „Vorbește-mi de dragoste“ (Editura Eminescu, 1970), „Toamna pătimirii noastre“ și „Duminică după infern“ (Editura Eminescu, în 1979 și, respectiv, 1981), „Mărturisiri - Convorbiri cu Corneliu Coposu“ (Editura Anastasia, 1991, și o a doua ediție la Editura Humanitas, 1996, a treia ediție, în 2014, la Fundația Alianța Civică), „Cuvântul care zidește“ (Editura Roza Vânturilor, 1992), „Revoluția și personajele sale“ (Editura Nemira, 1998), „Măștile puterii“ (Editura Ex Ponto). Romanul „Noaptea bastarzilor“ este inspirat din lumea politică interbelică. „Siruni - Odiseea unui proscris“, Editura Niculescu, 2011, „Numele și umbra“, Editura RAO, 2011, „Noi și fantomele istoriei, «chestiunea armeană» în arhivele diplomatice române din Turcia“, Editura Ararat, 2014, „Un sfert de veac de la Revoluția română, O istorie subiectivă, Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian“.

Câteva repere ale parcursului biografic și profesional al lui Vartan Arachelian regăsim în primul volum al interesantei serii
„Armeni de seamă din România”, semnată de regretatul Simion Tavitian.
 

„Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, şi al lui Supie (născută Ovanesitan). După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1965), îmbrăţişează cariera jurnalistică: redactor la «Scânteia tineretului» (1965-1970), apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 şi 1991, când este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat cu schiţe în ziarul «Dobrogea nouă» ( 1955), iar editorial cu volumul «Aventurile originalităţii» (1968). În 1996 a primit Premiul «Pamfil Şeicaru».

 

  DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

 

Cartea de debut, dar şi următoarea («Cum învăţăm să trăim», 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter şi de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Arachelian este atras de evocarea istorică amplă, minuţios documentată şi resuscitând, pe un schelet epic, personaje şi evenimente reale. Intervalul de timp cuprins de aceste documente cu tentă literară, situate la graniţa dintre reconstituire istorică şi roman şi având ca liant tematic problema naţională, începe cu deceniile luptei de emancipare dintre primul război mondial («Sub blestemul imperiului», 2000), continuă cu anii 1914-1916, («Toamna pătimirii noastre», 1980) şi următorii, până la 1 Decembrie 1918. («Duminică, după infern», 1983) şi se încheie cu deceniul al patrulea al secolului, care face obiectul unui roman istoric, «Ediţie specială» (1990), reeditat în 1999 sub un titlu originar, «Noaptea bastarzilor». Este o frescă epică a vieţii politice româneşti (cu trimiteri substanţiale şi la contextul european), atinsă de «bizantinism» şi de agresiunea totalitară.

Remarcabilă literar este radiografia contrastelor sociale ale unui Bucureşti policrom, a mediilor jurnalistice şi a unor figuri politice de prim-plan (I. G. Duca, Carol al II-lea, apoi «bastarzii» legionari ş.a.). Totul este evocat din perspectiva a doi ziarişti independenţi, însă documentul viu, personajele şi scenele istorice domină lumea romanului”.

#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța


Citește și:

#sărbătoreșteDobrogea Cum am aflat că sunt talpa Dobrogei. Mesajul scriitorului Vartan Arachelian

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Vartan Arachelian (galerie foto)

Istoricul și publicistul Vartan Arachelian împlinește astăzi 80 de ani