Istoricul şi publicistul Vartan Arachelian împlineşte astăzi 80 de ani

Istoricul, publicistul, scriitorul Vartan Arachelian, cunoscut constănţenilor ca unul dintre oamenii oraşului, aparţinând spiritului dobrogean, împlineşte astăzi venerabila vârstă de 80 de ani.
 
Născut la Constanța, la 21 octombrie 1936, Vartan Arachelian a urmat cursurile primare și cursurile medii (Hidrotehnica) în orașul natal. Decesul timpuriu al tatălui său (1954) l-a obligat să amâne continuarea studiilor până în 1958 când a fost admis la Facultatea de filosofie. A fost însă nevoit să se retragă, altfel riscând să fie deferit Procuraturii pentru „lipsă de sinceritate în dosar” privind ocupația tatălui – comerciant - înainte de 23 august 1944. Din 1960 a urmat cursurile la zi ale Facultății de filologie ale Universității București.
 
Activitatea ziaristică a început-o de timpuriu la ziarul ”Dobrogea Nouă” (neangajat însă pe motive de origine socială). După absolvirea facultății a fost angajat la „Scânteia tineretului”. În cei 5 ani petrecuți aici – 1965-1970 - a susținut pe pagina-ntâi cursivul „Cadran”, concomitent cu anchete culturale și investigații în rândurile tinerei generații.
 
În 1970, a fost transferat la Televiziunea Română unde avea să lucreze 25 de ani. Până la Revoluție a fost realizator de emisiuni. După Revoluție a fost director al Departamentului Minorități Naționale.
 
În 1997 a fost numit director la TVR Internațional. Ca ziarist de televiziune s-a remarcat printr-o activitate susținută de publicistică politică, contribuind la transformarea TVR dintr-o instituție anexată Puterii într-una de interes public.
 
Numeroase premii profesionale au distins programele sale: „Petre Țuțea”(1990), „Frica și adevărul”(1991), programele tv „Cuvântul care zidește”, „În fața dumneavoastră”, „Convorbiri de duminică”, „Revoluția și personajele sale” etc .
 
A condus postul alternativ de televiziune, SOTI, prima tentativă reușită de spargere a monopolului TVR. Din noiembrie 1990 a fost director al Asociației Ziariștilor Români și director al săptămânalului ei, „Z”. Membru fondator al „Alianței Civice”, a fost ales în conducerea ei.
  
A colaborat în presa scrisă cu anchete, editoriale și documentare la publicațiile „Cotidianul”, „Ziua”, „Jurnalul Național”, „Cuget liber” (Constanța), de asemenea la revistele „Expres-magazin”, „Baricada”, „Acum”, „Tomis” ș. a. A colaborat, de asemenea, la televiziunile Pro tv, 7 ABC, Realitatea, iar între 2003-2005 a moderat o emisiune zilnică de politică difuzată la Radio România Actualități.

 A semnat în 1969 și 1970 scenariile filmelor documentare realizate la Studioul Alexandru Sahia,„Oamenii mării” și „Stimată domnișoară V.” și ca regizor Oglinzile orașului (1988), Cuvântul care zidește (1991) Film documentar realizat de Vartan Arachelian cu filosoful român Petre Țuțea, Frica și adevărul - Dosarul Căciulați (1993).
 
Membru al Uniunii Cineaștilor din România (1981) și al Uniunii Scriitorilor (1980). A publicat  până acum 23 de volume printre care „Aventurile originalității” (Editura Tineretului, 1967), „Cum învățăm să trăim”(Editura Politică, 1968), „Vorbește-mi de dragoste” (Editura Eminescu, 1970), „Toamna pătimirii noastre” și „Duminică după inferm”(Editura Eminescu în 1979 și, respectiv, 1981), „Mărturisiri-Convorbiri cu Corneliu Coposu” (Editura Anastasia, 1991 și o a doua ediție la Editura Humanitas, 1996, a treia ediție în 2014 la Fundația Alianța Civică), „Cuvântul care zidește” (Editura Roza Vânturilor, 1992), „Revoluția și personajele sale ”(Editura Nemira, 1998), „Măștile puterii” (Editura Ex-Ponto). Ca și romanul „Noaptea bastarzilor”, inspirat din lumea politică interbelică.
 
Cele mai recente cărți publicate sunt: Siruni- odiseea unui proscris, Editura Niculescu, 2011, Numele și umbra, Editura RAO, 2011, Noi și fantomele istoriei, „chestiunea armeană” în arhivele diplomatice române din Turcia,la Editura Ararat, 2014 La Editura Polirom a apărut Un sfert de veac de la Revoluția română, O istorie subiectivă, Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian.
Este coautor al monografiei Istoria unui ziar- Cuget liber, alături de Aurelia Lăpușan și Ștefan Lăpușan, amplă lucrare în care se regăsesc reperele istorice ale unei perioade zbuciumate din viața Dobrogei.