#DobrogeaDigitală Bulgarii și „manifestaţiunile lor provocătoare”

 
Un articol extrem de bine documentat, cu date istorice, grafice și statistici detaliate, apare în revista Analele Dobrogei din anul XVI, 1935, sub titlul „Iredenta bulgară în Dobrogea”.

Făcând o trecere în revistă a parcursului istoric al coloniștilor bulgari stabiliți în Dobrogea otomană, cu o creștere semnificativă a populației după 1878, autorul M.Roman explică resorturile manifestărilor anti-românești în rândul reprezentanților extremiști ai bulgarilor.

Atrași de belşugul pământurilor şi de „toleranţa noastră împinsă până la incurie şi neprevedere”, bulgarii s-au stabilit mai întâi în partea de nord a Dobrogei, în județul Tulcea de astăzi, venind chiar și din sudul Basarabiei, de unde populaţia bulgărească se refugia peste Dunăre pentru a se sustrage  serviciului militar.

Analiza detaliată, împărțită pe mai multe perioade istorice, prezintă o imagine deloc flatantă a vecinilor noștri de la sud de Dunăre, fiind totuși utilă pentru cercetătorul de astăzi, ca și pentru cititorul curios să afle fapte și date istorice, așa cum se vedeau ele la 1930, cînd a fost redactat materialul.
Din cele 22 de pagini cu care debutează revista Analele Dobrogei, vom reda mai jos doar câteva fragmente, invitându-vă să citiți materialul integral, din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța.
 
 

„Din punct de vedere economic, în momentul anexării Dobrogei, găsim această populaţiune cu o situaţiune relativ înfloritoare, îndeosebi în ceeeace priveşte marea proprietate agricolă. Această situaţiune se datoreşte faptului că elementele bulgăreşti, insinuându-se pe lângă armatele ruseşti, sub pretextul comunităţii de rassă şi credinţă, au servit ca translatori, călăuze şi mai ales ca furnizori. Profitând de această situațiune privilegiată şi simțind că stăpânirea turcească se clatină sub loviturile armatelor ruso-române, s'au dedat la jafuri şi omoruri pentru a intra în posesiunea actelor de proprietate ale locuitorilor turci şi tătari, acte pe care Statul român a făcut greşeala de a le recunoaşte după anexare.
Sub raportul cultural elementul bulgar nu s-a manifestat în nici o direcţiune până la 1878. Aceasta se datoreşte pe deoparte asupririi turceşti, iar pe de altă parte faptului că populaţia bulgărească avea un caracter accentuat rural şi era refractară oricărui contact cu celelalte populaţiuni mai înaintate din punct de vedere cultural.
Sub raportul religios, Bulgarii s'au găsit tot timpul în stare de inferioritate faţă de celelalte populaţiuni, din cauza caracterului lor închis, nesincer şi invidios.
Ei nu aveau decât câteva biserici, în care se slujea în limba slavonă şi care erau puse sµb autoritatea episcopatelor greceşti.
Din acest punct de vedere, Românii se găseau într'o situa(ie privilegiată, având şcoli şi biserici cu turnuri şi clopote, la construcția cărora contribuiau adesea chiar Turcii cu materiale şi onorau cu prezenţa lor marile serbări creştineşti, în timp ce Bulgarii nu aveau voe să-şi construiască decât biserici fără turnuri şi fără clopote.
Această deosebire de tratament se datoreşte faptului că Românii trăiau în bune relațiuni cu Turcii, faţă de cari erau leali şi sinceri.  
In rezumat, elementul bulgăresc găsindu-se în vădită stare de inferioritate față de celelalte populațiuni din Dobrogea până la 1878, atât din punct de vedere numeric, cât şi din punct de vedere cultural şi economic, nu putea fi vorba de manifestări iredentiste sau de revendicarea acestei provincii.
Abia după anexarea Dobrogei la România, datorită înfloririi economice şi libertăților largi acordate de Statul român, populația bulgărească începe a se manifesta şi sub raportul cultural, înfiinţând şcoli primare şi secundare cu profesori şi învăţători din Bulgaria şi societăţi culturale, al căror scop era trezirea conştiinţei naționale bulgăreşti.

DESCARCĂ GRATUIT COLECȚIA „ANALELE DOBROGEI” ÎN FORMAT PDF! 

Ridicarea stării culturale a elementului bulgăresc şi trezirea conştiinţei naţionale bulgare este o consecință a înfloritoarei stări economice, de după răsboiul din 1877-78, care le-a permis să pătrundă în oraşe şi să acapareze o parte din industria şi comerțul acestei provincii, formând o clasă burgheză, pe care nu o găsim sub stăpânirea turcească.

Centrul economic şi cultural bulgăresc a fost oraşul Tulcea, unde viața economică ajunge aproape exclusiv în mâinile Bulgarilor şi unde se înfiinţează şcoli primare şi secundare bulgăreşti, societăți culturale, biblioteci, cluburi, societăți sportive şi de cruce roşie, în legătură cu societățile similare din Sofia.
Avântul cultural pe care îl ia elementul bulgăresc fiind lipsit de suportul necesar al unei pături intelectuale autohtone, s'a simţit nevoia să se facă apel la statul bulgar. Acesta a trimis elemente selecţionate, care să corespundă nu numai cerinţelor din punct de vedere didactic, ci şi trezirii conştiintei naționale bulgăreşti în această provincie.
Datorită situaţiunii pe care o ocupau în Bulgaria elementele originare din Dobrogea, Bulgarii din aceasta provincie se simt sprijiniți şi încurajați în acţiunea lor şi se dedau la manifestaţiuni violente şi provocătoare, arborând steagul bulgăresc cu ocaziunea sărbătorilor naţionale bulgăreşti şi româneşti, considerându-se Stat în Stat şi uitând că sunt cetăţeni români.
Aceste manifestaţiuni provocătoare indignează nu numai populaţia românească din Debrogea, ci şi celelalte naționalități conlocuitoare.
Sesizându-se de această situaţiune alarmantă, guvernul român trimite ca prefect de Tulcea pe Ion Nenițescu, cunoscutul poet şi fost militar activ (1898).
Acesta, sub sugestiunea lui Spiru Haret, începe opera de combatere a acţiunii bulgăreşti şi anume :

• Lichidează comunităţile bulgare.

• Desfiinţează toate şcolile bulgăreşti.

• Suprimă toate societăţile culturale.

Acţiunea lui Neniţescu are la bază principiul că nu-i este permis unui cetățean român să se manifeste ca supus al unui alt stat şi să lucreze la subminarea statului în care trăeşte şi al cărui cetățean este.
Ca aplicare practică a acestui principiu, prefectul Neniţescu a pus în vedere conducătorilor membrilor comunităţilor bulgare, să se pronunţe categoric dacă se consideră cetățeni români şi, în acest caz, să se supuna legilor româneşti, sau se consideră supuşi ai statului bulgar şi, în acest caz, suni liberi să plece în Bulgaria.
Este de remarcat că nici unul din Bulgarii cărora s'a adresat nu şi'a declinat calitatea de cetățean român, ceeace a legitimat acţiunea de desființare a comunităţilor, societăților şi şcolilor bulgăreşti cu caracter provocator .
Prin aceste măsuri întreaga acţiune subversivă bulgară a fost lichidată.
Totuşi, având în vedere faptul că constituţia românească garantează dreptul minorităţilor de a’şi păstra limba, credința şi caracterul etnic, li s'a acordat şi Bulgarilor din Dobrogea dreptul de a avea în şcolile româneşti o oră de limba bulgară predată de profesori cetăţeni români.”

#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei, Anul XVI, 1935 
#M.Roman
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.   

DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.    

Sursa foto: ecomareaneagra (civilizații pontice)

Citeşte şi:    

#DobrogeaDigitală: „Ascultând glasul trecutului, ne edificăm tot mai bine asupra ființii noastre pe aceste meleaguri”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”   

#DobrogeaDigitală - revista Analele Dobrogei: „Iată ce poate face mintea omenească”