Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
13:26 21 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

ro

26 Apr, 2024 17:00 1888 Marime text

Sextus Auralius Victor s-a născut în Africa de Nord romană și a deținut funcțiile consularisPannoniaesecundae în 361, praefectusUrbi în 389 și iudexsacrarumcognitionum în timpul împăratului Teodosius I cel Mare (379-395). Pe la anul 360 a scris Caesaris, o culegere de biografii ale împăraților romani de la Augustus (44 î. H. – 14 d. H.) până la Constanțiu II (337-361). El a continuat lista acestor biografii până la Teodosius I cel Mare în lucrările OrigogentisRomanae, Di virisillustribusurbisRomae și Libellus de vita et moribusimperatorum. (ed. H. Mihăescu & G. Ștefan)
 


„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”
În paragraful 79 sunt menționate popoarele străine nesupuse care trimiseseră daruri ca respect față de împăratul Augustus: „Inzii [indienii], sciții , sarmații, dacii, pe care nu i-a supus, i-au trimis daruri.”
 
„Despre împărați”
Ideea din lucrarea anterioară a fost reluată în capitolul I: „7. El a fost atât de norocos, (...) încât inzii, sciții (...) au trimis soli, ca să ceară încheierea unei alianțe.”
Editorii români notează că ideea avea ca sursă Faptele împăratului Augustus .
 
În capitolul 13 este menționat un drum construit de împăratul Traian după cucerirea Daciei, care unea provinciile est-europene cu cele vest-europene ale Imperiului Roman: „3. (...) iar între timp s-a făcut printre neamurile sălbatice un drum care pe care se merge ușor de la Marea Neagrăpână în Galia [Franța]. 4. Înlocurilemaipericuloaseșitotodatăpotriviteau fostconstruite castelemilitare; (…).”
În capitolul 29, este amintită invazia victorioasă a goților germanici la sud de Dunăre în anul 251: „2. (...) în timpul acela puterea imperială i-a fost oferită lui Lucius Priscus, guvernatorul Macedoniei, cu ajutorul goților, care după ce au prădat cea mai mare parte a Macedoniei, ajunseră acolo. (...)Decii [împăratul Decius și fiul său – nota editorilor români], urmărindu-i cu înfocare pe barbari dincolo de Dunăre, au căzut în luptă datorită vicleniei lui Brutus, după trecerea a doi ani de domnie [249-251 – n. e. r.].”
În capitolul 33, este evocată o altă invazie victorioasă a goților la sud de Dunăre: „3. (...) împreună cu fiul său Saloninus, căruia îi dăduse titlul de Caesar [adjunct al Augustului], el [împăratul Gallienus253-268  - n. e. r.] a adus statul romanpe marginea prăpastiei, astfel încât goții care înaintaseră nestingheriți prin Tracia au ocupat Macedonia, Achaia și ținuturile învecinate cu Asia; (...).”
În capitolul 39, este înfrângerea și colonizarea carpilor dacici la sud de Dunăre: „43. Și între timp marcomanii [germani pe Dunărea mijlocie] au fost distruși, iar tot neamul carpilor  a fost mutat pe teritoriul nostru; o bună parte dintre aceștia se găsea aici încă de la Aurelian [270-275].”
Editorii români notează că carpii dacici au fost învinși în 295-297 deGalerius,Caesar din 293 și August din 305 până în 311.
 


„Carte despre viața și moravurile împăraților”
În capitolul 1, autorul reamintește realizările de politică externă ale lui Augustus: „7. (..) El a împins spre o înțelegere pe bastarni și pe neamurile getice care se sfâșiau în războaie. (...) 9. La acesta inzii, sciții (...) au trimis soli daruri.”
În capitolul 2, Victor amintește despre o invazie a dacilor la sud de Dunăre: „9. Moesia a fost jefuită de daci, (...).”
Editorii români notează că această incursiune din timpul domniei lui Tiberius (14-37) nu este confirmată de alte izvoare.
 
În capitolul 29, este evocată moartea în lupta cu goții invadatori la sud de Dunăre a împăratului Decius: „3. S-a înecat în fundul unei mlaștini, pe pământ barbar[de fapt la Abritus/Moesia Inferior– Razgrad/Bulgaria], printre mormane de leșuri, astfel încât nici cadavrul său n-a putut fi găsit. Iar fiul său a murit în război.”
În capitolul 41, este menționată de repartizarea Peninsulei Balcanice spre administrare lui Dalmatius: „Aceștia au primit domnia unor părți ale imperiului (...) Dalmatius, Tracia, Macedonia și Achaia.”
Editorii români notează că Dalmatius, nepotul lui Constantin cel Mare, a primit titlul de Caesar în 334.
 
În capitolul 47, este prezentată ocuparea Peninsulei Balcanice de către barbari: „3. Acesta [împăratul Grațian 367-383] după ce a văzut că cel mai mare pericol amenință statul roman, deoarece goții și taifalii[germani sau sarmați ?] stăpâneau Tracia și Dacia ca pe niște pământuri de baștină și cum hunii și alanii [sarmaţi] erau mai răi decât toate nenorocirile, a chemat din Spania pe Teodosius(...) i-a încredințat conducerea.”
În capitolul 48 sunt reliefate victoriile obținute de Teodosius împotriva barbarilor invadatori ai Peninsulei Balcanice: „5.Teodosius a fost însă un întregitor al statului şi un excelent apărător al său. Căci pe huni şi pe goţi care produseseră mari necazuri statului pe timpul lui Valens [mort în înfrângerea în faţagoţilor de la Adrianopol din 378], el i-a învins în diferite lupte.”
Editorii români notează căTeodosius, care la moartea sa a împărțit definitiv uriașul imperiu celor doi fii, i-a colonizatpe goți în Peninsula Balcanicăîn baza unui tratat, iar hunii n-au efectuat incursiuni la sud de Dunăre în timpul domniei sale.
 
Bibliografie
SextiAureliVictorisLiber de Caesaribus, praeceduntOrigogentisRomanae et Liber di virisillustribusurbisRomae, subsequiturEpitome de Caesaribus, recensuit Fr. Pichlmayr. Editiostereotypa corrigenda colligit et addiccit R. Gruendel, Teubner, Leipzig, 1966.
Haralambie Mihăescu & Gheorghe Ștefan (redactori responsabili) / ACADEMIA DE STUDII SOCIAL POLITICE - INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoarele istoriei României, vol. II. De la anul 300 până la anul 1000, Ed. Academiei R. S. R., București, 1970. (VI. Sextus Aurelius Victor)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 



Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţulConstanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.


Citește și:

Istoria Dobrogei - BibliografieIamblichos (sec. III-IV) - „Viața lui Pitagora”

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari