ZIUA de Constanța, Info Sud-Est șiHeritage Constanta a organizat,în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, iar în 23 noiembrie 2023 la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța,Expoziția „Dobrogea 145”, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millennials”.
De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea
Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea.
Nu poți vorbi despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani. Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.
Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa. Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.
Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.
Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare.
Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare. Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum- cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.
Astăzi prezentăm Cetatea Halmyris.
Comuna tulceană Murighiol este cunoscută de întreaga lume drept una dintre porțile de acces către Paradisul natural numit Delta Dunării. Dincolo de această realitate, Murighiol este și un loc încărcat de istorie, pe teritoriul localității fiind descoperită una dintre cele mai importante cetăți antice din Dobrogea.
Situl arheologic Halmyris se află la doar 2,5 km distanță de comuna tulceană, pe drumul care duce în satul Dunavățul de Jos. Romanii i-au spus acestei cetăți și Salmorus (apă sărată), foarte probabil după lacul ce există și astăzi în marginea de sud a localității Murighiol.
Orașul roman a fost construit la începutul sec.II d.Hr., în vremea lui Traian și și-a încetat existența în prima jumătate a sec.VII d.Hr., odată cu atacurile declanșate asupra provinciei Scythia Minor de către popoarele migratoare.
A fost o cetate impresionantă, construită în formă de trapez, cu două porți de acces și care era apărată de nu mai puțin de 16 turnuri. Mărginită la nord de apele bătrânului fluviu Istru, cetatea a fost stație a flotei romane de la Dunărea de Jos Classis Flavia Moesica. Portul de aici a funcționat timp de peste trei secole. De altfel, inscripțiile găsite de arheologi la poarta de nord au atestat existența în zonă, în sec.II-III d.Hr., a unui vicusclassicorum, sat al marinarilor. De asemenea, izvoarele epigrafice menționează prezența la Halmyris a unor detașamente din legiunile XI Claudia PiaFidelis și I Italica, unități ce au fost se pare folosite la construirea castrului de sec.II. Cetatea ridicată de Traian a fost ulterior scena unor refaceri, în diverse perioade.
Astăzi, pentru a putea vizita cetatea, trebuie să pornești de la Poarta de Vest. În incintă, la intersecția celor două străzi principale, se găsește Edificiul central, probabil pretoriumul de sec. II-III d.Hr., care a fost refăcut în epocă romano-bizantină.
Un alt obiectiv important este bazilica episcopală, ridicată în prima jumătate a sec. IV și care avea 18,5 metri lungime și 10 metri lățime. Situl arheologic Halmyris este deosebit și grație acestei componente religioase. Pe 15 august 2001 a fost descoperită în bazilică o criptă în care se aflau osemintele sfinților Epictet și Astion, considerați primii martiri creștini de la sfârșitul sec.III d.Hr. Cei doi au fost executați în anul 290, iar rămășițele lor au fost ascunse un timp, iar apoi depuse, odată cu ridicarea lăcașului de cult.
Printre obiectivele ce pot fi admirate la Halmyris se mai numără și ruinele barăcilor militare de sec.VI, dar și termele din aceeași perioadă, băile publice ale unui important oraș al provinciei Scythia Minor.
Toate fotografiile aeriene care ilustrează acest articol au fost puse la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de către Florin Rotaru.
Despre Florin Rotaru
Florin Rotaru s-anăscut la Medgidia în anul 1976.
Este absolvent al Facultății de Inginerie Mecanică, IndustrialășiMaritimă - licență (șef de promoție, 2015) șimasterat (2017) și al Facultății de Matematică-Fizică (1999), Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Este pasionat de natură, fotografie șii storie, cu un interes deosebit în explorarea cetăților ale căror ruine încă mai există pe teritoriul Dobrogei. Mânat de dorința de a putea admira siturile arheologice de la înălțime, înintegralitatea și măreția lor, dar și de a ajunge la unele mai puțin accesibile de la sol, s-a inițiat și în fotografia aeriană.
Citește și:
Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului
LIVE VIDEO+TEXTExpoziția „Dobrogea 145” și la Constanța, la Muzeul de IstorieNaționalășiArheologie (GALERIE FOTO+VIDEO)
#sărbătoreșteDobrogea