#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Dinogeția (GALERIE FOTO)

ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta a organizat, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, iar în 23 noiembrie 2023 la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Expoziția „Dobrogea 145”, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millennials”. 
 
De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea
Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea. 
 
Nu poți vorbi despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.  Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.



Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa. Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.

Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.
Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare.

Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare.  Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum -  cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.
 

 

Astăzi prezentăm Cetatea Dinogeția.

Undeva în nordul Dobrogei, pe drumul ce vine de la Tulcea, trece prin Isaccea și apoi se îndreaptă spre bacul ce merge la Galați, se pot vedea, dintr-o dată, ruinele unei cetăți. Bătrânele ziduri se găsesc pe teritoriul satului Garvăn, comuna Jijila, județul Tulcea. Numele acestei așezări antice este Dinogeția, un toponim getic care atestă că înaintea construirii unei cetăți romane, aici a existat o fortificație a băștinașilor.
 
Primul istoric care a menționat-o a fost Ptolemeu (87-165 d.Hr.), în a sa Geographia, dar el o amplasa pe celălalt mal al Dunării, la Barboși. Specialiștii consideră că acolo ar fi fost creată, după care, în epoca Dominatului, la sfârșit de secol III început de secol IV, a fost mutată pe malul dobrogean. Dinogeția de epocă romano-bizantină s-a născut în punctul Bisericuța (Garvăn), pe vremuri o insulă din lunca Dunării.

Izvoare istorice precum Itinerarum Antonini, Notitia Dignitatum sau Geograful din Ravena o menționează la o distanță de 20 de mile romane de Noviodunum (Isaccea) și la 9 mile de Arrubium (Măcin), de această ultimă așezare Dinogeția depinzând din punct de vedere administrativ. Pe aceste itinerarii, cetatea apare sub diverse nume, Diniguttia, Dirigothia sau Dinogessis.

Zona de nord-vest a provinciei istro-pontice era una strategică, iar romanii au adus aici, încă din sec. II d.Hr. însemnate forțe militare, precum detașamente ale legiunii V Macedonica, cohorte și unități de cavalerie (alae). Bătrânul fluviu Istru era, de asemenea, traversat de corăbiile (liburne) flotei dunărene, Classis Flavia Moesica.

La Dinogeția se știe că a existat, la început, un castellum, care a fost transformat la început de sec. IV d.Hr., într-o puternică fortificație, vitală pentru sistemul defensiv roman. Dinogeția de epocă romano-bizantină își arată și astăzi puterea și importanța, reușind să impresioneze la fel de mult precum o făcea în antichitate.

Cetatea are o suprafață de 1,2 hectare și a fost construită pe promontoriul stâncos, neinundabil, al Dunării, zidurile sale de incintă având o grosime de trei metri. Au fost identificate 14 turnuri, dintre care trei au formă de potcoavă, iar restul, de U. Așezarea a avut inițial trei porți, una principală, ce permitea și accesul carelor, fiind amplasată pe latura de Sud- Est. Celelalte două porți, de Vest și de Nord, erau pietonale, cea de apus fiind ulterior blocată și abandonată.

Via principalis (strada principală) era orientată nord-sud, avea 4-5 metri lățime, traversa mijlocul cetății și era ușor în pantă.

Cel mai impozant edificiu al cetății era o basilică trinavată de sec. V-VI d.Hr., lungă  de 16 metri și lată de aproape 10 metri. Foarte importante erau și Pretoriumul (Casa Comandantului) și Domusul, casa unui aristocrat, ridicate în sec. V d.Hr. și care aveau 28 de metri lungime și 19 metri lățime.

În afara zidurilor, la aproximativ 100 de metri distanță de Poarta Mare, se găseau termele, băi publice construite la început de sec. IV și care au funcționat timp de 100 de ani.

Cetatea a cunoscut o ultimă epocă de înflorire în timpul lui Iustinian (sec.VI), dar în 559 d.Hr. a suferit distrugeri în urma invaziei kutrigurilor, iar în deceniile următoare a fost treptat părăsită.
 


Toate fotografiile aeriene care ilustrează acest articol au fost puse la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de către Florin Rotaru.
 
Despre Florin Rotaru

Florin Rotaru s-a născut la Medgidia în anul 1976.
Este absolvent al Facultății de Inginerie Mecanică, Industrială și Maritimă - licență (șef de promoție, 2015) și masterat (2017) și al Facultății de Matematică-Fizică (1999), Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Este pasionat de natură, fotografie și istorie, cu un interes deosebit în explorarea cetăților ale căror ruine încă mai există pe teritoriul Dobrogei. Mânat de dorința de a putea admira siturile arheologice de la înălțime, în integralitatea și măreția lor, dar și de a ajunge la unele mai puțin accesibile de la sol, s-a inițiat și în fotografia aeriană.


Citește și:  

Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului

LIVE VIDEO+TEXT Expoziția „Dobrogea 145” și la Constanța, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (GALERIE FOTO+VIDEO)
 
#sărbătoreșteDobrogea
 

Galerie foto: