#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea (L)Ibida (GALERIE FOTO)

ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta a organizat, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, iar în 23 noiembrie 2023 la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Expoziția „Dobrogea 145”, pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millennials”. 
 
De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea
Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea. 
 
Nu poți vorbi despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.  Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.
Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa. Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.
Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.
Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare.
Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare.  Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum -  cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.
 
Astăzi prezentăm Cetatea Ibida.


 
În centrul județului Tulcea, într-un peisaj feeric din Podișul Babadagului, se regăsesc ruinele uneia dintre cele mai mari cetăți antice din Dobrogea. Este Ibida sau polis (L) Ibida, după cum a numit-o marele arheolog Vasile Pârvan, după interpretarea unui izvor antic.

Suprapusă parțial de satul modern Slava Rusă, această așezare antică impresionează și astăzi, cercetările arheologice din ultimele decenii scoțând la iveală numeroase surprize.

Ibida a cunoscut o dezvoltare fără seamăn în timpul epocii romano-bizantine, când Dobrogea, numită pe atunci Scythia Minor, devenise provincie distinctă în cadrul Imperiului Roman. Orașul a fost întemeiat la începutul secolului al IV-lea și a profitat din plin de poziția sa strategică, aflându-se la intersecția unor mari drumuri comerciale și militare ale Dobrogei antice. Afectată de atacuri și distrugeri ale migratorilor, a fost refăcută în sec. V, în timpul împăratului Iustinian (527-565 d.Hr.). Grație dovezilor numismatice s-a stabilit că locuirea Ibidei a continuat până în prima jumătate a sec. VII, în timpul împăratului Heraclius (610-641 d.Hr.), când cetatea a fost, în cele din urmă, abandonată.

În cele peste trei secole de existență, orașul a ajuns să ocupe o suprafață impresionantă, de 24 de hectare. Avea 24 de turnuri și trei porți, iar lungimea zidului său de incintă era de peste 2000 de metri. Ibida mai era unică grație unui element inedit: era singura cetate a Dobrogei prin mijlocul căreia trecea un râu, Slava de astăzi.

Ruinele Ibidei se întind la poalele unor pitorești și împădurite coline. Pe una dintre ele, și anume pe Dealul Harada, a fost identificată o fortificație de 3,5 hectare - anexă a cetății, al cărei rol era acela de a supraveghea zona și, poate, de a proteja populația în vremuri tulburi. Pe aceeași colină, la o înălțime de 158 de metri, se găsesc ruinele unui mic fort, al cărui rol era, cu siguranță, cel de supraveghere a zonei.

Deși cetatea a fost construită în sec. IV, cel mai probabil în vremea lui Constantin cel Mare, este cunoscut faptul că locuirea romană în zonă este mai veche. Aici a existat, cu siguranță, un vicus (sat), încă de la sfârșitul sec. I - începutul sec. II d.Hr. Această afirmație a fost dovedită prin descoperirea (în sectorul G) unui edificiu din acea perioadă și de numeroase vestigii precum ceramică de lux, sticlărie de import, tezaur de denari romani, bijuterii (geme), toate datate în aceeași epocă.

Mai mult, locuirea romană de dinaintea cetății a fost probată odată cu descoperirea a trei diplome militare. Acestea au fost emise pe data de 14 august 99 d.Hr., în vremea lui Traian, iar beneficiarii lor au fost veterani care, după lăsarea la vatră, au decis să locuiască într-un vicus peste care avea să se construiască ulterior orașul Ibida.

Situl arheologic de la Slava Rusă este de dimensiuni impresionante și este compus din numeroase obiective ce sunt cercetate de un colectiv numeros de specialiști. Rămânând doar în sfera punctelor legate de antichitate, putem aminti despre complexul monastic paleo-creștin, aflat la 2,5 km vest de cetate. Tot în afara orașului a fost găsit Cavoul lui Tudorka, numit astfel după localnicul ce l-a descoperit și care în urmă cu 1700 de ani a aparținut unei bogate familii.

Cercetările la Ibida se desfășoară în mai multe puncte precum: Turnul 8 și Curtina G, Poarta de Vest, Curtina X, Turnul X, Extra Muros (I, II, III și Nord), Donca etc. Fiecare campanie aduce noi descoperiri cu ajutorul cărora este îmbogățită povestea unei cetăți impresionante.

Toate fotografiile aeriene care ilustrează acest articol au fost puse la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de către Florin Rotaru.
 
Despre Florin Rotaru

Florin Rotaru s-a născut la Medgidia în anul 1976.
Este absolvent al Facultății de Inginerie Mecanică, Industrială și Maritimă - licență (șef de promoție, 2015) și masterat (2017) și al Facultății de Matematică-Fizică (1999), Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Este pasionat de natură, fotografie și istorie, cu un interes deosebit în explorarea cetăților ale căror ruine încă mai există pe teritoriul Dobrogei. Mânat de dorința de a putea admira siturile arheologice de la înălțime, în integralitatea și măreția lor, dar și de a ajunge la unele mai puțin accesibile de la sol, s-a inițiat și în fotografia aeriană.


Citește și:  
Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului 
 
LIVE VIDEO+TEXT Expoziția „Dobrogea 145” și la Constanța, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (GALERIE FOTO+VIDEO) 
 
#sărbătoreșteDobrogea