#Dobrogea145 Judecător Alina - Gabriela Jurubiţă, președinte Curtea de Apel Constanța, mesaj de Ziua Dobrogei

Cu ocazia aniversării a 145 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, judecătorul Alina - Gabriela Jurubiţă, președintele Curții de Apel Constanța, a transmis următorul mesaj de Ziua Dobrogei:
 

URARE DE ZIUA DOBROGEI
14 NOIEMBRIE
 
Moment important al istoriei noastre moderne, ziua de 14 noiembrie a devenit, din anul 1878, ziua dobrogenilor, marea zi a unirii efective a Dobrogei cu România.
Spaţiul geografic dintre Dunăre şi Mare prin configuraţie, armonie şi simetrie a influenţat considerabil istoria poporului nostru. Este binecunoscut astăzi faptul că influenţa mediului geografic îşi pune amprenta asupra devenirii unui popor. „Viaţa unui neam este adeseori hotărâtă într-un chip decisiv şi fatal […] de către aria geografică pe care a trebuit să se dezvolte.“ (Nicolae Iorga)
Importanţa mediului geografic, dar şi legătura indisolubilă existentă între Dobrogea şi restul ţării este subliniată de Gh. Gr. Cantacuzino: „Ţărmurile Mării şi Gurile Dunării pururi au fost plămânii prin care întreg neamul românesc a răsuflat în mare de la descălecarea lui în valea dunăreană.“
 
Reiterând importanţa Dobrogei pentru Statul Român, Take Ionescu ilustra şi el legătura ombilicală dintre Dobrogea şi restul regatului: „Dobrogea dacă n-ar fi a României, ar pieri economiceşte, s-ar topi […]. Iar România fără Dobrogea? Nu se poate concepe existenţa României fără Dobrogea, cum nu se poate concepe existenţa României fără Bucureşti.“
 
Locul şi rolul Dobrogei în ansamblul dezvoltării României moderne au fost evidenţiate mereu în directă relaţie cu existenţa unei largi faţade maritime, care nu doar că a servit ca hotar al ţării noastre, o graniţă naturală care ne-a pus de multe ori la adăpost în faţa pericolului extern, dar ne-a şi deschis orizontul şi ne-a înlesnit legătura cu popoarele lumii. Marele profesor şi om politic Ion Bănescu scria în acest sens că „pentru dezvoltarea noastră naţională, politică şi economică, Dobrogea este prispa României înspre largul lumii“.
 
Prin coordonatele sale geografice, faţada maritimă românească a întregit dintotdeauna înfăţişarea teritoriului naţional. Litoralul maritim a avut rol de veritabilă poartă prin care mai întâi geţii, grecii, romanii şi, mai apoi, urmaşii lor, românii, au schimbat cu alte popoare din creaţia lor materială şi spirituală. Ţinutul acesta de lângă mare a constituit dintotdeauna prelungirea firească a Daciei carpatice.
 
Rolul litoralului maritim manifestat în toate componentele sale economică, militară, politică, culturală a fost admirabil surprins de Simion Mehedinţi, care aprecia că „fără faţada maritimă orice formaţiune politică la Dunărea de Jos e ciungă“.
 
Aşadar, când spunem Dobrogea, spunem Constanţa - Marea Neagră şi Tulcea - Delta Dunării, dar spunem şi vacanţă, plajă şi linişte. Pentru noi dobrogenii însă, ţinutul dintre Dunăre şi mare mai înseamnă acasă, înseamnă copilărie, familie şi locul din care ne luăm energia fiecărei zile.
În încheiere, salut demersul jurnalistic inițiat de cotidianul „ZIUA de Constanța” cu prilejul zilei Dobrogei şi al sărbătoririi a 145 de ani de la revenirea acestei regiuni la România.
 
La mulți ani, Dobrogea!
La mulți nouă, dobrogenilor!
 
PREŞEDINTE,
Judecător ALINA -  GABRIELA JURUBIŢĂ