#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Istoricul Adrian Rădulescu şi legăturile cu viaţa spirituală a Tomisului (galerie foto)
ro
21 Sep, 2018 00:00 Ionuţ DRUCHE 21 Sep, 2018 00:00 21 Sep, 2018 00:00 ZIUA de Constanta 6385
Personalitate de seamă a Dobrogei, director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (1969-1990), rector al Universităţii „Ovidius“ Constanţa (1990-1991), primar al municipiului Constanţa (1989-1990), prefect al judeţului Constanţa (mai 1990 - noiembrie 1991), istoricul Adrian V. Rădulescu s-a remarcat în viaţa teritoriului dintre Dunăre şi Marea Neagră şi ca un om care şi-a închinat calităţile în slujba lui Dumnezeu şi a Bisericii.
Aplecarea spre viaţa spirituală a dobândit-o de la părinţii săi, preotul Vasile şi preoteasa Aurelia din parohia Dorobanţu, judeţul Călăraşi, localitatea de naştere a regretatului istoric. După absolvirea seminarului teologic, tatăl său a fost hirotonit preot şi numit în anul 1928 la Dorobanţu. Cinci ani mai târziu, pe 16 august 1932, avea să vadă lumina zilei prof. univ. dr. Adrian V. Rădulescu.
Potrivit unei mărturii a fiicei lui, conf. univ. dr. Anca Constantin, şi consemnată de doamna Aurelia Lăpuşan, legăturile lui Adrian V. Rădulescu cu satul natal, cu oamenii lui, au fost pilduitoare pentru mulţi; îşi respecta cu mândrie obârşia, îşi cunoştea după nume toţi consătenii şi îi ajuta cât şi cum putea.
Ajuns în Constanţa în anul 1956, ca angajat al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, Adrian V. Rădulescu, pe lângă bogata activitate pe care a întreprins-o, a menţinut o strânsă legătură cu viaţa religioasă a Tomisului. După Revoluţia din anul 1989, a susţinut, printr-o documentaţie bogată, demersurile de la nivelul Patriarhiei Române pentru (re)înfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului.
(Re)înfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului în anul 1990 şi numirea episcopului vicar Lucian Florea în demnitatea de arhiepiscop al Tomisului au revigorat viaţa bisericească în Dobrogea. Cuprins de un vădit sentiment de emoţie, Adrian Rădulescu a ţinut un cuvânt la instalarea episcopului Lucian, în care a zis, printre altele:
„Cuvântul meu izvorăşte dintr-o inimă plină de bucurie, o bucurie fără margini pentru această izbândă, după aproape 2000 de ani de creştinism la Mare (...) când şirul ierarhilor de la Tomis se reia prin instalarea Înaltpreasfinţitului Lucian”.
În alocuţiunea sa, Adrian V. Rădulescu a mai făcut precizări despre vechimea creştinismului din Dobrogea şi contribuţia Dobrogei la etnogeneza poporului român şi a credinţei creştin-ortodoxe, subliniind importanţa istorică de a se (re)înfiinţa o mitropolie la Tomis, cunoscut fiind faptul că la Tomis a existat o mitropolie între secolele IV-VII.
Încă din anul 1990 se înfiinţează şi reînfiinţează mai multe biserici şi mănăstiri, dintre care amintim Mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei” şi Mănăstirea Dervent, Adrian V. Rădulescu având contribuţii majore în deciziile Arhiepiscopiei Tomisului, în calitatea acestuia de membru în Adunarea Eparhială. Dar, probabil, una dintre contribuţiile sale cele mai importante a fost reatribuirea în anul 1990 a unui etaj din Palatul Arhiepiscopal administraţiei eparhiale, clădire în care funcţiona atunci Biblioteca Judeţeană. În urma retrocedării Palatului Arhiepiscopal proprietarului de drept, Arhiepiscopia Tomisului, pentru a nu lăsa oraşul Constanţa văduvit de lipsa unei biblioteci judeţene pe măsură, Adrian V. Rădulescu, pe atunci prefectul judeţului Constanţa, prin Decizia nr. 229 din 28 mai 1991, a hotărât transferarea unui teren de 6.565 mp pentru realizarea actualului sediu al Bibliotecii Judeţene Constanţa.
Implicarea în viaţa bisericească de la malul mării, dar şi aportul la reînfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului, au făcut ca Adrian V. Rădulescu să fie ales membru al Adunării Eparhiale încă din anul 1990, reales în 1994 şi ulterior în 1998. Adunarea Eparhială este un organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice şi patrimoniale ale unei eparhii şi se compune din reprezentanţii aleşi ai clerului şi ai credincioşilor, în proporţie de o treime clerici şi două treimi mireni.
Potrivit regretatului istoric şi profesor Mihai Irimia, istoricul Adrian V. Rădulescu a făcut parte şi din Consiliul Naţional Bisericesc, un organism central executiv al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi al Adunării Naţionale Bisericeşti. Consiliul Naţional Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti, câte un cleric şi câte un mirean reprezentând fiecare Mitropolie din ţară, desemnaţi pe o perioadă de patru ani şi pentru cel mult două mandate.
Adrian V. Rădulescu a participat la multe sfinţiri de locuri de biserici sau târnosiri de biserici, fiind prezent astfel la dezvoltarea vieţii spirituale de la Tomis după 1990. Un asemenea exemplu este punerea pietrei de temelie a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Mangalia, pe 19 iulie 1992, unde Adrian V. Rădulescu a participat alături de soţia sa.
Tot în anul 1992, pe 22 noiembrie, la 1890 de ani de la luptele din anul 102 dintre daci şi romani, la Adamclisi a avut loc o comemorare a evenimentelor de atunci, dar şi o slujbă de pomenire. Într-un articol publicat în Revista Tomisul Ortodox, Adrian V. Rădulescu a făcut o scurtă prezentare a momentului comemorativ, la care au participat Ion Iliescu, preşedintele României, dar şi vrednicul de pomenire Lucian Florea, arhiepiscopul Tomisului:
„(...) Slujitori ai altarului strămoşesc ortodox, ai istoriei, ca să nu mai amintim de armata ţării, laolaltă au organizat în ziua de 22 noiembrie a.c., o evocare de mare rezonanţă naţională, chiar pe platoul pe care domină silueta majestuosului Tropaeum Traiani, restaurat întru cinstirea Independenţei de stat a României.
Mândria poporului nostru născut în luptă s-a vădit în toată splendoarea sa, într-o duminică însorită de toamnă târzie, când însuşi preşedintele ţării, domnul Ion Iliescu, (...) alături de mii şi mii de cetăţeni din partea locului, precum şi de soldaţi şi ofiţeri, cu toţii au fost martorii unei celebrări măreţe. Arhiepiscopul locului, Lucian Florea Tomitanul, împreună cu numerosul sobor de preoţi au oficiat o veşnică pomenire faptelor petrecute acolo acum 1890 de ani, acelea care ne amintesc astăzi că plămada românească, la fel ca şi perenitatea sa aici, sunt proprii unei istorii de mare demnitate şi de înalt eroism.
(...) În ansamblul său, sărbătorirea a venit să amintească generaţiilor de azi că suntem lângă strămoşii noştri, că avem dovada de o măreţie impresionantă a drepturilor noastre legitimate de istorie în această parte de lume, şi că sărbătoarea Marii Uniri de la Alba Iulia, 1918, este, în realitate, încheierea firească a unui proces în care toţi cei care s-au înfrăţit de veacuri, în acest spaţiu carpato-danubiano-pontic, poartă pecetea Daciei şi a Romei, cu simbolul lor milenar Tropaeum Traiani”.
După o viaţă plină de împliniri profesionale şi sufleteşti, Adrian V. Rădulescu şi-a încredinţat sufletul în mâna lui Dumnezeu, pe 5 mai 2000, la doar 68 de ani, şi este înmormântat în Cimitirul Central Constanţa. Anul acesta ar fi împlinit 86 de ani.
Bibliografie:
Arhiva Arhiepiscopiei tomisului, Caseta 64, Dosar 5
Mihai Irimia - Adrian Rădulescu (1932-2000), Pontica XXXIII-XXXIV, In memoriam professoris Hadriani Radulescu, 2000-2001, Constanţa.
Tomisul Ortodox, periodic al Arhiepiscopiei Tomisului, noiembrie-decembrie 1990
Tomisul Ortodox, periodic al Arhiepiscopiei Tomisului, noiembrie-decembrie 1992
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, conf. univ. dr. Anca Constantin, Ionuţ Druche
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa.
Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005.
Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane.
De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citeşte şi:
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)
Aplecarea spre viaţa spirituală a dobândit-o de la părinţii săi, preotul Vasile şi preoteasa Aurelia din parohia Dorobanţu, judeţul Călăraşi, localitatea de naştere a regretatului istoric. După absolvirea seminarului teologic, tatăl său a fost hirotonit preot şi numit în anul 1928 la Dorobanţu. Cinci ani mai târziu, pe 16 august 1932, avea să vadă lumina zilei prof. univ. dr. Adrian V. Rădulescu.
Potrivit unei mărturii a fiicei lui, conf. univ. dr. Anca Constantin, şi consemnată de doamna Aurelia Lăpuşan, legăturile lui Adrian V. Rădulescu cu satul natal, cu oamenii lui, au fost pilduitoare pentru mulţi; îşi respecta cu mândrie obârşia, îşi cunoştea după nume toţi consătenii şi îi ajuta cât şi cum putea.
Ajuns în Constanţa în anul 1956, ca angajat al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, Adrian V. Rădulescu, pe lângă bogata activitate pe care a întreprins-o, a menţinut o strânsă legătură cu viaţa religioasă a Tomisului. După Revoluţia din anul 1989, a susţinut, printr-o documentaţie bogată, demersurile de la nivelul Patriarhiei Române pentru (re)înfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului.
(Re)înfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului în anul 1990 şi numirea episcopului vicar Lucian Florea în demnitatea de arhiepiscop al Tomisului au revigorat viaţa bisericească în Dobrogea. Cuprins de un vădit sentiment de emoţie, Adrian Rădulescu a ţinut un cuvânt la instalarea episcopului Lucian, în care a zis, printre altele:
„Cuvântul meu izvorăşte dintr-o inimă plină de bucurie, o bucurie fără margini pentru această izbândă, după aproape 2000 de ani de creştinism la Mare (...) când şirul ierarhilor de la Tomis se reia prin instalarea Înaltpreasfinţitului Lucian”.
În alocuţiunea sa, Adrian V. Rădulescu a mai făcut precizări despre vechimea creştinismului din Dobrogea şi contribuţia Dobrogei la etnogeneza poporului român şi a credinţei creştin-ortodoxe, subliniind importanţa istorică de a se (re)înfiinţa o mitropolie la Tomis, cunoscut fiind faptul că la Tomis a existat o mitropolie între secolele IV-VII.
Încă din anul 1990 se înfiinţează şi reînfiinţează mai multe biserici şi mănăstiri, dintre care amintim Mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei” şi Mănăstirea Dervent, Adrian V. Rădulescu având contribuţii majore în deciziile Arhiepiscopiei Tomisului, în calitatea acestuia de membru în Adunarea Eparhială. Dar, probabil, una dintre contribuţiile sale cele mai importante a fost reatribuirea în anul 1990 a unui etaj din Palatul Arhiepiscopal administraţiei eparhiale, clădire în care funcţiona atunci Biblioteca Judeţeană. În urma retrocedării Palatului Arhiepiscopal proprietarului de drept, Arhiepiscopia Tomisului, pentru a nu lăsa oraşul Constanţa văduvit de lipsa unei biblioteci judeţene pe măsură, Adrian V. Rădulescu, pe atunci prefectul judeţului Constanţa, prin Decizia nr. 229 din 28 mai 1991, a hotărât transferarea unui teren de 6.565 mp pentru realizarea actualului sediu al Bibliotecii Judeţene Constanţa.
Implicarea în viaţa bisericească de la malul mării, dar şi aportul la reînfiinţarea Arhiepiscopiei Tomisului, au făcut ca Adrian V. Rădulescu să fie ales membru al Adunării Eparhiale încă din anul 1990, reales în 1994 şi ulterior în 1998. Adunarea Eparhială este un organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice şi patrimoniale ale unei eparhii şi se compune din reprezentanţii aleşi ai clerului şi ai credincioşilor, în proporţie de o treime clerici şi două treimi mireni.
Potrivit regretatului istoric şi profesor Mihai Irimia, istoricul Adrian V. Rădulescu a făcut parte şi din Consiliul Naţional Bisericesc, un organism central executiv al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi al Adunării Naţionale Bisericeşti. Consiliul Naţional Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti, câte un cleric şi câte un mirean reprezentând fiecare Mitropolie din ţară, desemnaţi pe o perioadă de patru ani şi pentru cel mult două mandate.
Adrian V. Rădulescu a participat la multe sfinţiri de locuri de biserici sau târnosiri de biserici, fiind prezent astfel la dezvoltarea vieţii spirituale de la Tomis după 1990. Un asemenea exemplu este punerea pietrei de temelie a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Mangalia, pe 19 iulie 1992, unde Adrian V. Rădulescu a participat alături de soţia sa.
Tot în anul 1992, pe 22 noiembrie, la 1890 de ani de la luptele din anul 102 dintre daci şi romani, la Adamclisi a avut loc o comemorare a evenimentelor de atunci, dar şi o slujbă de pomenire. Într-un articol publicat în Revista Tomisul Ortodox, Adrian V. Rădulescu a făcut o scurtă prezentare a momentului comemorativ, la care au participat Ion Iliescu, preşedintele României, dar şi vrednicul de pomenire Lucian Florea, arhiepiscopul Tomisului:
„(...) Slujitori ai altarului strămoşesc ortodox, ai istoriei, ca să nu mai amintim de armata ţării, laolaltă au organizat în ziua de 22 noiembrie a.c., o evocare de mare rezonanţă naţională, chiar pe platoul pe care domină silueta majestuosului Tropaeum Traiani, restaurat întru cinstirea Independenţei de stat a României.
Mândria poporului nostru născut în luptă s-a vădit în toată splendoarea sa, într-o duminică însorită de toamnă târzie, când însuşi preşedintele ţării, domnul Ion Iliescu, (...) alături de mii şi mii de cetăţeni din partea locului, precum şi de soldaţi şi ofiţeri, cu toţii au fost martorii unei celebrări măreţe. Arhiepiscopul locului, Lucian Florea Tomitanul, împreună cu numerosul sobor de preoţi au oficiat o veşnică pomenire faptelor petrecute acolo acum 1890 de ani, acelea care ne amintesc astăzi că plămada românească, la fel ca şi perenitatea sa aici, sunt proprii unei istorii de mare demnitate şi de înalt eroism.
(...) În ansamblul său, sărbătorirea a venit să amintească generaţiilor de azi că suntem lângă strămoşii noştri, că avem dovada de o măreţie impresionantă a drepturilor noastre legitimate de istorie în această parte de lume, şi că sărbătoarea Marii Uniri de la Alba Iulia, 1918, este, în realitate, încheierea firească a unui proces în care toţi cei care s-au înfrăţit de veacuri, în acest spaţiu carpato-danubiano-pontic, poartă pecetea Daciei şi a Romei, cu simbolul lor milenar Tropaeum Traiani”.
După o viaţă plină de împliniri profesionale şi sufleteşti, Adrian V. Rădulescu şi-a încredinţat sufletul în mâna lui Dumnezeu, pe 5 mai 2000, la doar 68 de ani, şi este înmormântat în Cimitirul Central Constanţa. Anul acesta ar fi împlinit 86 de ani.
Bibliografie:
Arhiva Arhiepiscopiei tomisului, Caseta 64, Dosar 5
Mihai Irimia - Adrian Rădulescu (1932-2000), Pontica XXXIII-XXXIV, In memoriam professoris Hadriani Radulescu, 2000-2001, Constanţa.
Tomisul Ortodox, periodic al Arhiepiscopiei Tomisului, noiembrie-decembrie 1990
Tomisul Ortodox, periodic al Arhiepiscopiei Tomisului, noiembrie-decembrie 1992
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, conf. univ. dr. Anca Constantin, Ionuţ Druche
Despre Ionuţ Druche
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa.
Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005.
Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane.
De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
Citeşte şi:
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Adrian Bavaru - „Câţi dintre cei care s-au perindat la conducerea oraşului sau a judeţului Constanţa au reuşit să mai ctitorească precum Adrian Rădulescu?“ (galerie foto)
Galerie foto:
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- violetta vieru 21 Sep, 2018 12:51 Frumoasa evocare si benefica aducere aminte.