#citeșteDobrogea „Colonia" britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (V)

• Provincia, orașul și tranzacțiile portuare

 
În raportul comercial întocmit la începutul anului 1881 de către John Elihaj Blunt, vice-consulul englez la Constanța se regăsesc informații extrem de interesante legate de provincia „Kiustendjie" și de orașul port cu același nume. Acestea sunt consemnate într-o Dobroge în care administrația românească se instalase cu mai puțin de trei ani în urmă.
 
Diplomatul britanic menționează următoarele: „Provincia Kustendjie este împărțită în trei districte distincte, numite Kustendjie, Mangalia și Harsova. După ultimul recensământ guvernamental (n.a. românesc), se spune că Kustendjie ar avea o populație de 6000 de suflete, compuse în principal din greci, tătari, români, bulgari, turci, armeni și evrei. Aș vrea aici să se observe că elementul turcesc, predominant pe vremea ocupației otomane, astăzi aproape că a dispărut... Orașul Kustendjie - sau Constantza cum era el numit sub Genovezi (n.a. sec.XIII), Constantia, cum îl numeau împărații greci (n.a. bizantini) Miletis și Tomis, potrivit anticilor greci și romani - este locul exilului poetului latin Ovid, al cărui mormânt se află între Capul Tuzla și Kara Osman..."
 
Se cuvine să facem unele mențiuni. Blunt afirmă, fără echivoc, că urbea Kiustenge se află pe locul anticului Tomis, orașul exilatului Publius Ovidius Naso. Astăzi, acest lucru  repreintă o certitudine, însă în secolul al XIX-lea fuseseră multe dezbateri legate de localizarea Tomisului. Iată însă că în vremea lui Blunt situația devenise din ce în ce mai clară iar specialiștii și oamenii de litere din întreaga lume începuseră să îi recunoască Constanței meritul de patrie a surghiunitului poet latin. De altfel, la numai șase ani de la raportul lui Blunt, în 1887, la Constanța avea să fie inaugurată (n.a. din inițiativa fostului prefect Remus Opreanu) Statuia lui Ovidius, cea care și astăzi poate fi admirată în Centrul Vechi.
În ceea ce privește mormântul lui Ovid, știm foarte bine că acesta nu a fost descoperit încă, și poate că nu va fi găsit niciodată. Așa-zisa localizare pe care diplomatul o face este una ipotetică și eronată, născută probabil în urma unor discuții cu diverși localnici. De altfel, și așa-zisa zonă în care Blunt zice că artistul ar fi îngropat este una extrem de vastă, între Capul Tuzla și Delta Dunării (între brațele Sfântu Gheorghe și Sulina).
 
Să ne întoarcem însă la descrierea orașului... „Orașul este admirabil situat și adăpostit de vânturile nordice, dar este expus la furtunile din sud-vest, sud-est și sudice, cele care în anumite perioade ale anului sunt foarte periculoase. Portul său mic, care constă din două diguri întinse în mare, a fost construit în 1859 de Kustendjie and Tchernavoda Railway Company (n.a. DBSR)".
 
Blunt vorbește despre operațiunile de export-import care se desfășoară în portul controlat de britanici. Aflăm că sunt importate la Constanța haine de bumbac, cărbune, articole de feronerie, toate aduse din Marea Britanie. De asemenea, sunt importate din Austria articole precum pantofi, cizme, papuci, haine, sticlă sau lumânări din ceară. Din Franța sunt aduse vinuri, lichioruri și alte băuturi, din Rusia vin cantități mari de făină, din Statele Unite - petrol și rom iar din Turcia - tutun și fructe uscate.
În ceea ce privește exportul, este vorba în principal despre cereale, lână de oi, piei de animale și turme de vite.
Blunt ne dezvăluie și valorile produselor exportate. Astfel, aflăm că au plecat din port: grâu în valoare de 18.460 lire sterline, semințe de in (15.600 lire), lână (24.020 lire sterline - pentru o cantitate de 400.000 de okale), piei de oi (2400 lire sterline) fasole (3036 lire sterline), oi vii - 26.000 lire sterline pentru 50.000 de capete).
Astfel, valoarea totală a produselor exportate din Portul Kustendjie, în anul 1880, s-a ridicat la suma de 217.828 lire sterline.
 
Iată cum își încheie raportul vice-consulul Blunt: „Fără ezitare pot să spun că nu va dura mult până când acest port va dobândi o importanță considerabilă din punct de vedere comercial și al navigației. Nu este niciun dubiu că Dobrogea, dacă va fi bine guvernată, va deveni în scurt timp una din țările cele mai productive, din întreaga lume. Oricum, autoritățile locale au făcut deja o foarte bună afacere, crescând bogăția naturală a ținutului, prin oferirea de facilități pentru agricultori, însă mai sunt multe de făcut până când va fi obținut rezultatul preconizat...".
 
Blunt a fost un vizionar, iar britanicii au continuat să facă afaceri bănoase la Kiustenge, chiar și după ce statul român a răscumpărat concesiunile DBSR-ului. Sub autoritate românească, Portul Constanța a continuat să se dezvolte și să se mărească an de an, iar după modernizarea sa, în prima decadă a secolulul XX, a intrat pe drumul său ascendent, de transformare într-unul dintre marile porturi ale lumii...
 
Bibliografie
 
- Report by vice-consul Blunt on the Trade and Commerce of Kustendjie for the year 1880, Reports from Her majesty's Consuls on the Manufactures, Commerce of theri Consular Districts, vol.31, Harrison and Sons, 1881, p.1222-1223
- Report by Vice-Consul Sankey of the Trade of Kustendji for the Year 1871, p.833-839, Harrisons and Sons, London 1872, sursă raport- www.babel.hatitrust.org
- David Wilson - List of British Consular Officials in the Ottoman Empire and its former territories,from the sixteenth century to about 1860, sursă - levantherittage.com
- Mrs John Elijah Blunt - The people of Turkey: twenty years among bulgarians, greek, albanians, turks and armenians - by a consul daughter and wife, edited by Stanley Lane Pool, London, J Murray, 1878
- "Commercial Reports - received at the Foreign Office from Her Majesty'a Consuls in 1869-1870" vol.9 din "Reports from Her Majesty's Consuls on the Manufactures, Commerce of their Consular Districts", London, Harrison and Sons, 1871, sursă raport- www.babel.hatitrust.org, original from University of Michigan, Digitized by Google.
-   Paul Brummel - "Britain in Focșani", sursă articol - www.blogs.fcdo.gov.uk
- Gentleman's Magazine and Historical Review - Corespondence of Sylvanus Urban,"Discovery of Monumental Tablets at Kustendjie", ian-iunie 1862, p.471-473; London, editors - John Henry and James Parker; Harvard College Library - from the library of Franklin Haven of Boston gift of Mark E Haven 1914; sursă - www - books.google.ro
 - ISM II, Inscripțiile din Scythia Minor grecești și latine, vol.II "Tomis și teritoriul său", culese, traduse și însoțite de comentarii de Iorgu Stoian, indici de Al. Suceveanu, Editura Academiei RSR, București, 1987; nr.96 (62), 97 (63).
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: „Colonia" britanică de la Kustendjie - Constanța (1857-1882) (IV)