Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
23:59 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Raionul Medgidia în primii ani ai regimului comunist

ro

23 Nov, 2022 00:00 3625 Marime text

În primii ani de după preluarea regimului politic de către comunişti, au apărut şi alte unităţi specializate în cultivarea terenurilor, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, pieilor de animale, morărit şi panificaţie. Raionul Medgidia a fost colectivizat la 27 ianuarie 1956. La G.A.C. „Ogorul Roşu” din Valea Dacilor se semănau 96 t grâu, 12 t orz, 1200 kg rapiţă şi 9000 kg secară în anul 1958. Se utilizau 10 tractoare şi 4 semănători.

În cadrul G.A.C. „Griviţa Roşie” Medgidia se însămânţau în acelaşi an 88 t grâu, 150 kg rapiţă şi 13 t orz. Beneficiau de 11 tractoare şi 4 semănători. Preşedinte al G.A.C. Medgidia, era inginer Ghertner Florica, iar şef de brigadă era Dragoman Aurel.
Fondurile obţinute din vânzarea produselor de cele trei G.A.C.-uri se ridicau la valoarea de 664890 lei.

În cadru G.A.C. „ 23 August” Remus Opreanu, se însămânţau 120 de hectare din totalul de 170 de hectare. Se semănau dughie, mei, borceag, pentru nutreţul animalelor. Preşedinte era Gheorghe Florea, iar brigadier Petre Mocanu.



Cele trei G.A.C – uri numărau 573 de familii, cu 3420 ha teren agricol, având o producţie la grâu de 1088 kg/ha, iar la porumb 1400 kg/ha. Personalul era format din 3 preşedinţi, 6 socotitori şi 9 brigadieri.

             În anul 1957 locuiau în case proprietate personală în Medgidia, Savidis Constantin, inginer Zurini Luigi, Zecheria Iaia, Zecheria Lutfi, A.Snaider ş.a.

             Dintre lucrările edilitar-urbanistice realizate în anul 1958 amintim:
  • refacerea parcului de la Oraşul Nou,
  • amplasarea unei conducte de apă pentru Valea Dacilor (1500 m),
  • electrificarea localităţii Valea Dacilor (8 km),
  • electrificarea cartierului muncitoresc (3 km),
  • electrificarea cartierului Speranţa (1500m),
  • deschiderea a două magazine alimentare, un chioşc de pâine şi un aprozar în cartierul tătar şi în cartierul muncitoresc,
  • construcţia şcolii de la Oraşul Nou ( Școala nr 5),
  • construirea Căminului Cultural din Valea Dacilor,
  • construcţia băii publice, cu o valoare a lucrărilor de 3000 de lei,
  • prelungirea liniei electrice pe strada Filimon Sârbu,
  • refacerea părţii carosabile, după executarea lucrărilor de canalizare în 1956, pe străzile Kemal Agi Amet, Griviţei și Oprea Hîrîciu.
În această perioadă funcţionau în Medgidia 10 şcoli, din care 7 în limba română, 3 cu predare în limba turcă şi tătară, două erau de 7 ani, iar 8 de 4 clase. Exista o şcoală medie de 11 ani şi 6 grădiniţe. La Şcola nr. 1 mixtă director era Arnăutu Anton, la Şcola nr.1 mixtă tătărească – Behici Bectaş, la Şcoala nr. 1 mixtă de 4 ani – Nicolae Marin, iar la Şcoala de 4 ani turcă – Cairula Boşneag. La Şcoala din cartierul de est, director era Almăjanu Sergiu, iar la Şcoala nr.1 mixtă din cartierul G.Gheorghiu – Dej, director era Popovici Traian. La şcoala de 4 ani de la Oraşul Nou –Banu Gheorghe, la Şcoala mixtă de 4 ani de la Valea Dacilor – Popescu Nicolae, la Şcoala mixtă de 4 ani tătărească, de la Valea Dacilor- Muselem Etem, la Şcoala Mixtă de 4 ani din Remus Opreanu – Dumitrescu Constantin, iar la Şcoala medie de 11 ani – Marinescu Corneliu.

În anul 1959, se asfaltau străzile Puşkin (735 ml) şi Vasile Lupu (2675 ml), iar parcurile Tineretului (2821 mp) şi I.M.U. (4284 mp), erau amenajate. Se angaja un tehnician în întreţinerea străzilor în persoana lui Kalamara Spiru. La lucrările de amenajare şi reparare a străzilor se utiliza un autocamion „Steagul Roşu 101”, aflat în proprietatea Primăriei. Aceasta mai deţinea şi alte autocamioane în inventar precum: GAZ 67, IAZ 210, ZIL 110, MOSCOVICI, PRAGA RN, TATRA 111 şi SKODA 706.

În anul 1956, populaţia activă cunoaşte o creştere, ajungând la 17.943 de locuitori dintre care în industrie şi construcţii erau angrenaţi 52,9 %, iar în agricultură doar 17,6 %. În anul 1968, populaţia activă ajungea la 35,16% din total, din care în industrie şi construcţii erau angrenaţi 59,2 %.

Se înfiinţau patru brigăzi ştiinţifice la Medgidia, două universităţi muncitoreşti , la I.M.U. Medgidia şi la Fabrica de Ciment.
În perioada 1949-1956 raionul Medgidia cunoștea o dezvoltare deosebită din punct de vedere al industriei, agriculturii, culturii și al realizărilor edilitar urbanistice.
 
 
Surse bibliografice:
 
S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar 111/1958
Ibidem, Dosar 130/1959
Ibidem, Dosar 111/1958
Ibidem, Dosar 141/1960
Ibidem, Dosar 191/1963
Aurel Lup, Agricultura socialistă a Dobrogei, în vol Dobrogea, coordonator V.Ciorbea
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
Situația cooperativelor muncitorești și ale țăranilor în zona Medgidia în primii ani ai regimului comunist

 
 
 

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari