Constanța acum 100 de ani Situație „scandaloasă” în Port și descinderi pe vasul „Împăratul Traian” în ultima zi de ianuarie

 
Numărul 23 și ultimul din luna ianuarie 1924 informează cititorul despre incendiul care a mistuit fabrica de cuie „Vulcan” din București.
 
„Fabrica, neîncetat,
Tot la «cuie a tăiat»...
Întâmplarea e firească:
S’a aprins, să se ’ncălzească.”
 
Banii alocați pentru combaterea bolilor
 
Și editorialul din numărul de față este scris de Constantin Irimescu. Intitulat „La luptă cu bolile”, materialul descrie o copilărie a fondatorului ziarului în care a privit cum populația din mediul rural pierdea lupta cu bolile, întrucât sistemul sanitar nu oferea soluții de tratare. De la momentul copilăriei, autorul ne transpune în realitatea anului 1924, unde situația a rămas neschimbată. Raza de speranță pe care o oferă Irimescu constă în faptul că Ministerul Sănătății Publice a alocat suma de 32 de milioane pentru combaterea bolilor.
 
Următorul text, tot din categoria editorialului, semnat cu pseudonimul Aldra., pune sub semnul întrebării justețea prețurilor mărfurilor ce se importă din străinătate. De aici și titlul „Unde-i speculă?”, sugestiv pentru acest material.
 
Citește și: ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?
 
Redacția „Dacia” scrie în continuare despre avarierea vasului „Creta”, chiar acesta fiind și titlul folosit. Vaporul care aparținea fraților Diamandi din Pyreu a suferit o avarie gravă în apropiere de Burgas, ceața fiind de vină.
 


Situație „scandaloasă” în Portul Constanța
 
Următorul articol este semnat cu un alt pseudonim – DRA. Titlul este „Pentru un ac de macaz!” și prezintă situația catalogată drept „scandaloasă” din Portul Constanța, pentru care sunt trași la răspundere atât cei din administrația căilor ferate, cât și slujbașii însărcinați cu distribuirea vagoanelor. Printre nemulțumirile prezentate se numără și cea legată de un ac de macaz defect care face imposibilă descărcarea vagonaelor care de o lună au sosit în țară, deoarce nu pot trece peste acel macaz. „Din câți slujbași sunt la căile ferate, nu s’a găsit unul să facă o atât de sumară reparație”, constata autorul. El preciza că o delegație a caselor comerciale, revoltate de situația expusă, a fost trimisă la București pentru a protesta. „La rândul nostru, atragem atențiunea organelor superioare ale căilor ferate, pentru a pune capăt vicuriei ce domnește”, încheie autorul.
 
La „Cronica zilei”, Ax. Poni semnează textul „Și eu dansator...”, urmat de o știre a rubricii „Din port”. Iată ce se relata:
Diplomatice. — Cu vaporul „Împăratul Traian“ a părăsit eri țara pentru Constantinopol, d-nii Harold Gibson curier diplomatic englez și Scarlat Tottu consul mexican la Cospoli.
 
Firmă din Constanța, în cârdășie cu medicul de pe vasul „Împăratul Traian”
 
Urmează un calup de șase știri, prima prezentând informația conform căreia în urma unei revizii făcute de vama locală, a alimentelor de la bordul vaporului „Louis Fraissinet", s-a găsit nedeclarată o cantitate de 2.000 de țigări și nouă eaci foițe de țigară „Job" care urmau să plece în contrabandă. Comandantul a fost amendat cu 4.500 de lei și marfa a fost confiscată.
A doua știre vine din București. Aflăm că Al. Constantinescu (portretizat în acest număr), ministrul domeniilor, a plecat de la Nisa la Paris pentru o întâlnire cu Poincare – președintele consiliului francez și cu Bartou – președintele comisiunii reparațiilor. Scopul întrevederii era despăgubirea României.
Următoarele două știri sunt intitulate „Independența Egiptului” și „Epidemiile în Turcia”.
Redactorii au scris despre o anchetă a vămii, în urma descinderii de pe vasul „Împăratul Traian”. Inspectorul vamal Cristea a anchetat mari contrabande de bani, ce ar fi fost săvârșite de către firma Frații Dalidachis din Constanța împreună cu medicul vasului, dr. Zaharof. „După cum reiese din primele cercetări, se făcea în mod regulat naveta cu bani și cecuri, între Constanța și Constantinopol. Cu ultima cursă— aseară — firma Dalidachis a trimis prin d. Zaharof, un cec de 90000 lei, care a fost găsit de către d. inspector la descinderea ce s-a făcut pe «împăratul Traian». Se așteaptă revenirea vasului „împăratul Traian” pentru continuarea anchetei”, se continuă în text.
 
Ultima știre din acest calup este despre emigrările cetățenilor din Cadrilater în Turcia, chiar cu vasul „Împăratul Traian”.
 
Citește și: Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit
 
Prezentăm subiectele rubricii „Faptele zilei”:

 
Și în acest număr se reliefează situația politică din Grecia.
 
Jurnaliștii „Dacia” scriu în continuare despre două crime. Prima a fost comisă de Larion Chiriac Tara, din comuna Sarichioi, care l-a înjunghiat pe Ustiniau Martin, din aceeași comună. Se pare că între ei exista o mai veche dușmănie. Atacatorul a dispărut din Sarichioi, iar starea lui Ustiniau Martin era gravă.
 
Al doilea articol este despre o posibilă crimă comisă asupra lui Ion Bicoș, imigrant din America, care se îndrepta spre Crișana, județul Arad, locul său natal. El a trecut prin Constanța, unde a fost jefuit de Hagi Mihale. Cel din urmă a fost prins de autoități găsindu-se asupra sa banii lui Bicoș. Totuși, deoarece nu s-a mai dat de urma lui Bicoș, au existat bănuieli că ar fi fost omorât.
 
Pe lângă aceste două subiecte, redactorii au abordat și tema convenției economice dintre Austria și Turcia.
 
Citește și: Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării
 
Aflăm în acest număr că gerul a mai făcut o victimă. Este vorba despre un bărbat vârstnic descoperit pe stradă de sergentul de post de pe strada Ștefan Mihăileanu.
 
Amendă din cauza gramajului pâinii scoase la vânzare
 
Iată ce se relata la rubrica Buletin juridic:

 
La rubrica Finanțe-Comerț-Economie, Uniunea comercianților de cereale a adresat o telegramă spre ministrul comunicațiilor, în care își exprima nemulțumirea față de imposibilitatea de a face față angajamentelor contractate în străinătate din cauza lipsei de vagoane care să transporte cerealele cumpărate în țară cu destinația Constanța. Reprezentanții Uniunei au cerut ministrului să trimită cât mai repede la Constanța cât mai multe vagoane.
 
În articolul „Falimente și reabilitări” descoperim că firma Simon Asperin et Co. a cent declararea în stare de faliment a comercianților C. Cristescu și P. Dumitrescu. Casa Rurală din București, a cerut declararea în stare de faliment a comerciantului Robert Raiman din Constanța, Banca Viticolă a cerut declararea lui Niculae Neda iar Banca Marmorosch, a comerciantului Panait H. C. Hagiopol din Constanța. Au fost declarați reabilitați comercianții Ion Turcu din Tatlageac și Enache Cristoduro din Gherengic. Tribunalul și-a declinat competența de a judeca cererea dlui Stanciu Bojor de a fi declarat în stare de faliment R. A. Rozeanu din București.
 
Înecat în fântână
 
A doua pagină aduce în atenția cititorului moartea lui Ismail Salim Asan, care s-a încecat după ce a alunecat într-o fântână. Băiatul era originar din Kalicadi, județul Durostor.
 
Adunarea Sfatului Negustoresc Constanța
 
Cititorii întâlnesc apoi publicația emisă de Sfatul Negustoresc Constanța.
„Se aduce la cunoștiința d-lor comercianți și industriași membrii ai sfatului negustoresc constănțean, că adunarea generală ordinară anuală, se va ține în ziua de 2 Martie 1924 ora 10 dim. în sala cinematografului Elita, fost Grand.
La ordinea zilei va fi: 1. Darea de seamă asupra activităței comitetului; 2. Raportul censurilor asupra gestiunei financiare; 3. Descărcarea comitetului de gestiunea sa; 4. Votarea budgetului pe anul 1924; 5. Alegerea a 21 membri în locul actualului comitet demisionat; 6. Alegerea a 3 cenzori și trei supleanți.
Resolvirea chestiunilor de mai sus fiind de o importanță vitală pentru comerțul local, comitetul roagă călduros pe d-nii membrii, să participe cu toții la adunare, spre a nu fi nevoit să amăe adunarea potrivit art. 35”.
 
Consulul Belgiei a fost internat în București
 
Iată ce se relatează la informațiunile ultimului număr din ianuarie:

 
Citește și: Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării
 
Spectacolele din acest număr sunt aceleași ca și în numărul precedent, la fel cum se întâmplă și cu reclamele.
 
Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.

Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
Constanța acum 100 de ani O zi plină de ilegalități și condamnări la malul mării