#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Millenials Despre Cetatea Carsium se știu prea puține lucruri, însă Muzeul Carsium a fost inaugurat de regi și regine (galerie foto+video)

 

• Hârșova ascunde unul dintre cele mai importante situri arheologice din regiune, dar și un muzeu care păstrează o mulțime de vestigii descoperite în urma  săpăturilor.
• Cetatea datează din secolul I după Hristos și se întinde pe o suprafață foarte mare (30 hectare), o bună parte din aceasta aflându-se sub oraș.

 
Castrul roman Carsium este situat pe teritoriul localității Hârșova, județul Constanța. Castrul a fost întemeiat de Traian în anul 103 pe locul unei așezări dace. În secolul X sau XI, bizantinii construiesc aici o cetate.

Puțini sunt cei care știu că la Hârșova se află ruinele uneia dintre cele mai importante cetăți din regiune, care a avut aproape un mileniu de existență sub diverse stăpâniri.

Numele de Carsium este un toponim de origine tracă ce apare în izvoarele literare antice. Carsium a făcut parte din ansamblul de fortificații romane, construite de-a lungul limes-ului dunărean.
 
Marele neajuns al cetății este acela că în mare parte este suprapus de așezarea modernă Hârșova. Excepție face doar dealul dinspre Dunăre, Cetatea cum o numesc localnicii, și unde se regăsesc Turnul Comandantului și alte ruine datând din epoci diverse. Atât din săpături sistematice, cât și întâmplător, au fost scoase la lumină materiale arheologice care dovedesc nu numai legăturile comerciale cu cele mai mari centre din Imperiul Roman, dar și o activitate de producție proprie. Mărimea și importanța localității antice ne sugerează că aici existau ateliere ceramice, cariere pentru extracția calcarului, ateliere pentru cioplitul acestuia, pentru producerea vaselor din sticlă, ateliere metalurgice, de prelucrare a lemnului, a pieilor etc. Toate demonstrează că paleta meșteșugurilor atestate la Carsium este diversă și variată. Acest fapt ne indică o așezare înfloritoare apărată de ziduri puternice din piatră, cu port la Dunăre, cu edificii impunătoare din marmură sau calcar.


 

Situl arheologic, pe lista monumentelor istorice

Deși se află pe lista monumentelor istorice (cod CT-I-s-A-02676) cetatea nu reprezintă încă un obiectiv turistic accesibil.

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.

În urma tuturor săpăturilor, arheologii au reușit să scoată la iveală  instalația portuară, folosită, pe același amplasament, din secolele II-III până în secolul al XIX-lea, resturi ale incintelor medievale, din ultima perioada de funcționare (sec. XVII-XIX) pe „platoul cetății“, „Turnul Comandantului“ care domină întregul sistem de fortificații, „Poarta de Nord“ a cetății romano-bizantine (intersecția strada Carsium - strada Unirii), turnurile de NE și NV ale cetății medievale (de-a lungul străzii Carsium) și fortificația din Dealul Belciug (care închide orașul medieval la Dunăre).
 

Povestea castrului roman care a rezistat aproape un mileniu

La momentul vizitei noastre pe sit, reprezentantul sitului, doctor arheolog Constantin Nicolae doar ce începuse lucrări de igienizare a zonei, alături de echipa sa mult prea mică pentru a acoperi întreaga suprafață. Domnia sa ne-a oferit informații extrem de prețioase care demonstrează că acest sit trebuie să se bucure pe viitor de o atenție mult mai mare.
 

„Cetatea de la Hârșova este un sit fabulos, un sit pluristratificat. Conține urme, vestigii în piatră din secolul I după Hristos până în a doua jumătate a secolului XIX.

Pentru toate epocile, Cetatea Carsium este reprezentată cu un nivel sau chiar mai multe de fortificații. Putem spune că este aproape un unicat, deoarece pe linia Dunării, ba chiar și în spațiul nostru întâlnești puține așezări și fortificații din această categorie.
Cetatea este reprezentativă pentru toată istoria noastră, pentru istoria României și nu numai, chiar și pentru istoria din sud-estului Europei pentru că întâlnim elemente de cultură străveche de la sfârșitul mileniului I înainte de Hristos, mai precis din a doua epocă a fierului, avem așezări de epocă getică, nu mai vorbesc despre cele existente înainte.“

Am aflat de la responsabilul de sit, că acum zona se află într-un program finanțat pentru cercetare și dezvoltare. Tot de la acesta am aflat că muzeul Carsium își va recăpăta reședința de odinioară, urmând a se redeschide cât de curând. Astfel, turiștii vor putea admira cetatea, iar mai apoi să-și aprofundeze informațiile prin vizita la muzeu.
 

O cetate atât de importantă despre care publicul larg știe atât de puțin

 
Despre cetate se cunosc foarte puține informații căci săpăturile au fost întrerupte pe parcursul anilor. Săpăturile au devenit și mai dificile când s-a stabilit că o bună parte din cetate se află sub actualul oraș Hârșova.

„În epoca romană, prima fortificație, cel mai probabil de pământ a fost construită în timpul lui Vespasian. Cetatea cu ziduri de piatră a fost ridicată în timpul împăratului Traian. Mai avem, apoi, fortificația din timpului lui Constantin cel Mare.

Cunoaștem poarta de intrare în această fortificație. Și mai avem fortificația din timpul Împăratului Iustinian. Toate aceste fortificații sunt foarte bine datate din punct de vedere istoric. Asta pentru antichitate.

În Evul Mediu avem o fortificație în secolul X pentru că bizantinii au revenit în 970 – 971 la Dunăre și au refăcut fortificația. Avem informații despre prezența genovezilor aici pentru că în secolul XII, genovezii au obținut de la bizantini dreptul de a reutiliza fortificațiile romane vechi.

La Dunăre există un zid monumental cu o deschiere de 40 de metri care a fost folosit cel mai probabil în această perioadă pentru supravegherea traficului pe Dunăre. Nu știm nimic despre ce s-a întâmplat aici în secolul XIV, deși avem unele izvoare și informații parțiale. Mă refer la perioada când Dobrogea a fost stăpânită de Mircea cel Bătrân și probabil că în această perioadă un document vorbește despre o fortificație numită iurcova, despre care Nicolae Iorga, dar și alți istorici, spuneau că poate fi identificată cu Hârșova având zidurile cam roase, adică o cetate veche neîntreținută, nereparată.

Avem apoi perioada otomană din secolul XV până în secolul XIX. Toate aceste elemente de fortificație care se văd la suprafață și care au rămas până în zilele noastre au fost folosite intens în această perioadă de timp.

Foarte recent, când spun foarte recent mă refer la sfârșitul anului 2020 un tânăr doctorand de la Universitatea din Iași a găsit în arhivele militare de la Moscova și de la Sankt Petersburg mai multe planuri ale fortificației de la Hârșova în care toate zidurile pe care le vedem noi apar și sunt o dovadă a faptului că au fost utilizate în sistemul de apărare al fortificației otomane până în secolul XIX.

În secolul XIX, fortificația a fost distrusă după 1829,în urma Tratatului de pace de la Adrianopol, asta dacă ne referim numai la cetate. Dar alături de fortificație se afla orașul antic, suprapus de locuințele moderne.

În epoca medievală, în secolul XVII -XVIII, orașul a fost apărat de o incintă, un zid mare care închidea o suprafață de aproape 30 de hectare, în interiorul căreia se aflau edificiile tipice unei așezări înfloritoare de epocă romană.“

 
 

Muzeul Carsium, inaugurat și reinaugurat de regi și regine
 
Muzeul a fost înființat la începutul secolului XX în școala din localitate prin străduința învățătorului Vasile Cotovu care a adunat de pe sit o mulțime de vestigii. Această inaugurare a fost prilejuită de vizita Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, care au și semnat în cartea de aur a muzeului.
 
Clădirea muzeului este distrusă în Primul Război Mondial, astfel că în 1921 patrimoniul muzeului este transferat în locuința privată a învățătorului. În 1926, are loc o doua inaugurare a muzeului, de data aceasta în casa lui Cotovu. Și la această deschidere participă Regele Ferdinand și Regina Maria. Din diferite motive, muzeul este închis, dar nu pentru mult timp.
 
În 1993 reputatul arheolog Adrian V. Rădulescu demarează inițiativa deschiderii unui muzeu modern la Hârșova. Astfel că în 2006, la mai bine de 9 ani de la inițiativă, are loc o a treia inaugurare de data acesta în prezența Regelui Mihai și a Reginei Ana. Astăzi muzeul revine la rădăcini, fiind mutat în clădirea școlii, reabilitată și gată să primească turiștii.
 
Constantin Nicolae ne precizează că acesta este „singurul muzeu din România a cărei activitate este legată de regii României“.
 
Cu adevărat minunăția acestei cetăți se vede de la baza sa. Pe de-o parte stânca, care a fost și zid natural al cetății, și pe cealaltă parte Dunărea.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.
 
 
 
 

FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU

Citește și:                       
 
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilăׅ“ din Topalu, cel mai important muzeu rural din țară (galerie foto+video)

#sărbătoreșteDobrogea143

 
 
 
 
 
 
 

Galerie foto: