#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilăׅ“ din Topalu, cel mai important muzeu rural din țară (galerie foto+video)
Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă“ este cel mai valoros muzeu rural din România. El funcționează la Topalu, din 1960, la aproximativ 80 de kilometri depărtare de municipiul Constanța.
În 1960, doctorul Gheorghe Vintilă dona comunei sale natale, Topalu, 228 de lucrări de artă românească modernă în vederea alcătuirii unei colecții publice de mare interes și originalitate. În urma acestei donații, în casa părintească a doctorului se înființează, în același an, Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă“ Topalu și devine secție a Muzeului de Artă Constanța, al cărei director actual este Lelia Rus (CV). Opere donate de doctor sunt sub semnătura unor mari artiști printre care Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Mircea Demetrescu, Octav Băncilă, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Corneliu Baba.
Operele au fost donate primăriei Topalu în memoria părinților medicului Gheorghe Vintilă, Dinu și Sevasta Vintilă, învățători ai localității de numele cărora este legată construirea, în 1920, a primei școli primare din sat. Chiar și clădirea care adăpostește muzeul este strâns legată de aceștia, fiind casa în care au locuit.
În curtea muzeului se află și mormântul doctorului Gheorghe Vintilă, fiind astfel respectată ultima dorință a acestuia. Doctorul a decedat în 1978 și inițial a fost înhumat în altă parte, dar după Revoluție a fost reînhumat după dorința sa.
Astăzi, muzeul adăpostește o mulțime de exponate, printre care: Nicolae Grigorescu - Ciobănaș, Flori de nalbă; Mircea Demetrescu - Cap de fetiță; Ștefan Luchian - Femeie cu copil la marginea orașului; Octav Băncilă - Țăran transilvănean, Peticarul, Flori, Cap de evreu; Theodor Pallady - Nud cu lalele, Natură moartă cu narghilea; Gheorghe Petrașcu - Pe malul mării, Peisaj cu case; Nicolae Tonitza - Câmpul cu maci, Fetița acrobatului; Francisc Șirato - Spoitori, Lalele; Ștefan Dimitrescu - Bunelul și nepoata, Fetiță la pupitru; Camil Ressu - Casă, Țărancă cu copil; Lucian Grigorescu - Natură moartă; Aurel Băeșu - Cap de țărancă; Alexandru Ciucurencu - Femeie în gri; Corneliu Baba - Nud; Theodor Aman - Peisaj de țară; Iosif Iser - Joc de copii; Camil Ressu - Gheorghe din Vlaici.
Despre Gheorghe Vintilă
Dr. Gheorghe Vintilă a trăit între anii 1895 și 1978. A fost absolvent al Liceului „Sfântul Sava“ din București și al Facultății de Medicină, specializarea Medicină internă și ginecologie. A profesat la un moment dat și la Sanatoriul „Carmen Sylva“. A îmbinat arta cu medicina, fiind și muzeograf al Muzeului de Artă din Constanța. A fost decorat cu Coroana României în grad de cavaler în 1935, iar un an mai târziu, primea premiul „Lazăr” al Academiei Române. La patru ani după donația făcută la Topalu a primit o pensie de merit, iar în anul 1970 a fost decorat cu Ordinul Cultural.
Marea personalitate a comunei Topalu nu a fost doar un colecționar cu inimă mare, ci și un mare iubitor de artă și un prieten al artiștilor vremii. Doctorul Vintilă i-a cunoscut pe Tonitza, Pallady, Șirato, Dimitrescu, iar Oscar Han i-a fost cel mai bun prieten.
Într-un document pus la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de către Primăria Topalu se arată o evocare a lui Gheorghe Vintilă în care acesta mărturisea:
„Am ales Topalu din rațiuni sentimentale, pentru că el reprezintă obârșia neamului meu. Stră-străbunii mei s-au născut la Topalu, ei fiind continuatori ai locuitorilor stabiliți aici în cine știe ce veac îndepărtat. Satul a fost, de când se știe, românesc. Părinții mei, Dinu și Sevasta Vintilă, s-au numărat printre animatorii culturali ai comunei, de numele lor fiind legată construirea primei școli primare din sat, înființarea bibliotecii, a căminului cultural, a primei cooperative sătești.
Prin șezătorile și serile de teatru pe care le organizau, ei au reușit să deschidă și să întrețină gustul pentru frumos al topolenilor. Donând colecția mea Topalului am dorit să continui și să întregesc opera lor de ridicare a comunei, să contribui și eu la consolidarea unei tradiții culturale aici, pe acest meleag dobrogean. Muzeul de artă (cu sediul în casa care a aparținut părinților mei, al căror nume muzeul îl și poartă), a polarizat interesul unui mare număr de turiști români și străini, dornici să-și bucure ochii și sufletul cu frumusețile picturii unor mari artiști români. Din 1930, când am început să colecționez, opțiunea mea s-a îndreptat spre acele lucrări în care era oglindit peisajul dobrogean, marea cu nesfârșitul ei mister, de la Șirato, Ștefan Dimitrescu, Tonitza, Ștefan Popescu, Sabin Popp până Ia Gheață, Bunescu, Ciucurencu și la mai tinerii Bițan, Almășanu, Crăciun, Piliuță ș.a.“.
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.