#Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Millennials Aegyssus, milenara cetate de pe Dealul Monumentului din Tulcea (galerie foto+video)

 

• Cetatea Aegyssus a fost construită la sfârșitul secolului  IV înainte de Hristos, iar astăzi, pe Dealul Monumentului (Colnicul Hora), se regăsesc ruine ale cetății romane târzii.
• Principalele activități se axau pe comerț și agricultură, datorită portului care oferea facilități comerciale.
• La începutul secolului XX, principala persoanalitate care și-a îndreptat atenția asupra sitului arheologic a fost Constantin Moisil. 

Orașul antic se află situat în Parcul Monumentului (Independenței), amplasat pe Colnicul Hora, și în zonele adiacente acestuia, pe cel mai înalt promontoriu ce străjuiește cursul Dunării. Acesta era un punct strategic important de unde se puteau supraveghea cu ușurință căile de comunicație terestre și navale.

Prima sa mențiune literară provine de la exilatul poet  Ovidius, care folosește pentru Aegyssus termenul de vetus urbs,  oraș vechi. Mențiunea este făcută în contextul descrierii conflictelor pe care romanii le aveau cu dacii nord-dunăreni, la începutul secolului I după Hristos, în anul 12. Pe toată durata stăpânirii romane și romano-bizantine cetatea Aegyssus a avut un important rol strategic, mai întâi pe limesul provinciei Moesia Inferior și mai târziu pe cel al provinciei Scythia.



Cetatea Aegyssus a fost construită la sfârșitul secolului  IV înainte de Hristos, iar numele său derivă de la un legendar întemeietor, Caspios Aegyssos.

La începutul secolului al II-lea, cetatea a fost inclusă în limesul dunărean, devenind apoi, din secolul III, un important sediu militar și ulterior, reședință episcopală, în secolul VI.

Viața urbană ia sfârșit la Aegyssus în primul sfert al secolului VII. Zona este din nou locuită în secolele X-XI.

În prezent, pe Dealul Monumentului pot fi vizitate câteva complexe arheologice de epocă romană târzie. Multe din materialele arheologice descoperite în timpul cercetărilor organizate în a doua jumătate a secolului XX se regăsesc în expoziția permanentă a Muzeului de Istorie și Arheologie aflat în imediata apropiere.
 
Constantin Moisil, Victor Baumann printre arheologii care au săpat aici
 
„La jumătatea secolului al XIX-lea intră în atenția specialiștilor,  în momentul în care încep lucrările Comisiei Europene a Dunării pentru amenajarea canalului Sulina.

La începutul sec XX, principala persoanalitate care își îndreaptă atenția asupra sitului arheologic este Constantin Moisil, care publică o serie de monede romane, antice, descoperite în această zonă.
Cercetări arheologice profesioniste sunt inițiate după Al Doilea Război Mondial, imediat prin anii `50, însă într-o manieră destul de redusă ca dimensiuni.

Cercetări cu adevărat sistematice încep abia în anii `70 ai secolului trecut, moment în care se constituise deja Muzeul Deltei Dunării, actualul Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea. Timp de aproape un deceniu, în parcul Monumentului s-au desfășurat cercetări arheologice.

A doua etapă a cercetărilor a avut loc în anii `90, Victor Baumann a reluat și deschis o parte din secțiunile arheologice.“ a povestit Marius Mocanu, arheolog ICEM Tulcea.
 
Cetatea Aegyssus, pe lista monumentelor istorice

Datorită împortanței sale, Cetatea Aegyssus apare pe lista monumentelor istorice având codul TL-I-s-A-05718.
Ansamblul cuprinde următoarele monumente: Așezare medievală (cod LMI TL-I-m-A-05718.01), Cetatea Aegyssus (cod LMI TL-I-m-A-05718.02). Așezare civilă Aegyssus (cod LMI TL-I-m-A-05718.03),Necropola cetății Aegyssus (cod LMI TL-I-m-A-05718.04), Cetatea romană (cod LMI TL-I-m-A-05718.05), Cetate (cod LMI TL-I-m-A-05718.06).

Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 

Fortificația a dăinuit de-a lungul veacurilor și al diferitelor epoci

„Fortificația avea ca scop apărarea graniței imperiului roman, granița fiind constituită de linia Dunării. În contextul expansiunii puterii politice romane în bazinul Mării Negre, la începutul secolului I, mai exact în anul 12 după Hristos, așezarea de la Aegyssus este menționată în opera poetului Ovidius.

După secolul I, cetatea intră în componența imperiului roman. Apar elemente care țin de viața și caracteristica societății romane, chiar dacă vorbim despre o cetate provincială aflată la marginea imperiului. În această perioadă întâlnim structuri arhitectonice specifice acelei perioade, cum ar fi băile romane și alte edificii de acest gen.

În perioada romană târzie, a funcționat o stație a flotei romane de război de pe Dunăre. Tot aici a fost și un sediu al uneia din legiunile romane care au staționat în provincia Scythia în perioada romană târzie.

Odată cu secolul al VII-lea, Dobrogea intră sub dominația diferitelor populații migratoare. În Evul Mediu, începând cu sfârșitul secolului X, imperiul bizantin reface granița sa pe linia Dunării și în acest context fortificația Aegyssus, alături de alte cetăți romane cum ar fi Noviodunum, intră în componența sistemului defensiv al imperiului bizantin.“, a mai adăugat Marius Mocanu, arheolog ICEM Tulcea.

Populația care trăia în interiorul fortificației era probabil de câteva mii, în epoca de apogeu. Acesteia i se adăugau, probabil, alte câteva mii din așezarea civilă, aflată dincolo de ziduri, la baza dealului. Este dificil de estimat un număr exact de locuitori ai centrului urban Aegyssus (fortificație plus așezare) întrucât astăzi Tulcea modernă se suprapune pe orașul antic.
 
Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea adăpostește o sumedenie de obiecte antice descoperite în urma săpăturilor. Pentru vizitatori, primul punct în care trebuie să se oprească este cu siguranța cetatea, vizitând apoi muzeul care va completa povestea vestigiilor.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.


FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU 

Citește și:
 
#Dobrogea 143 – De la grecii din Milet la generația Millennials: Noviodunum, o cetate milenară (galerie foto+video)

#sărbătoreşteDobrogea143
 

Galerie foto: