Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
02:37 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Argamum, cel mai vechi port de pe teritoriul României (galerie foto+video)

ro

17 Nov, 2021 00:00 3817 Marime text

 
  •  Colonie milesiană înființată în secolul VII înainte de Hristos, așezarea Orgame a devenit apoi un oraș roman sub numele de Argamum, iar istoria sa se întinde pe o durată de 12 secole.
  • Cele mai vechi vestigii arheologice sunt de la mijlocul secolului al VII-lea înainte de Hristos, ajungându-se la concluzia că așezarea Orgame ar fi cu aproximativ o generație mai veche decât Histria.
  • Primele cercetări sistematice au fost efectuate de arheologul ieșean Paul Nicolescu, care a lucrat pe acest șantier în perioada 1926-1932.
 
Când pășești în comuna Jurilovca, județul Tulcea, pentru câteva minute ai senzația că te afli într-un basm. Casele sunt vopsite toate cu albastru, iar aranjamentul satului îți confirmă imediat că te afli într-o zonă locuită de lipoveni. Pe drumul spre cetatea Argamum te vei bucura de un peisaj tipic dobrogean, dar care îți poate tăia respirația dacă prinzi sezonul potrivit în care culorile îți pun imaginația la lucru.

 


Locul este des vizitat de turiști. De ce?
 
Cetatea Argamum se bucură de turiști, care, după ce vizitează cetatea, mai poposesc câteva momente pe malul lacului pentru a se bucura de soare, căci energia și atmosfera pe care le emană acest loc sunt inegalabile.
 
Intrarea în cetate nu pare spectaculoasă. Relicvele porții de nord care se odihnesc tăcute sub fire lungi de iarbă și buruieni te invită printr-o șoaptă să descoperi cu adevărat minunăția acestui loc.
 
Peisajul este unul hipnotizant pentru orice turist, căci cetatea este cocoțată pe vârful unui impozant promontoriu, Capul Doloșman. Întâlnirea cetății cu spuma apei lacului Razim mai că ne transpune într-o altă lume. Da, exact! Plimbându-te prin cetate, vei da de urmele unei bazilici de unde vei putea să te bucuri de priveliștea lacului Razim. Arheologul care ne-a însoțit și ne-a povestit despre această așezare, ne-a menționat că au fost făcute câteva cununii religioase în acel decor de poveste.
 
Drumul la cetate este accesibil, fiind amenajat cu panouri, iar în apropiere se găsește chiar și un mic muzeu.
 
Argamum, pe lista monumentelor istorice
 
Cetatea Argamum este un monument istoric înregistrat sub codul TL-I-m-A-05808.01.
 
Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.

 


Vasile Pârvan, cel care a identificat cetatea
 
Cel care a identificat amplasarea cetății Argamum a fost marele Vasile Pârvan. Acesta a descoperit la Histria o inscripție care menționa limitele teritoriale ale marii colonii, indicând că aceasta se învecinează la nord cu „teritoriul argamens“. În baza acestui izvor epigrafic s-a stabilit că ruinele de la Capul Doloșman aparțin orașului Orgame/Argamum.

Primele cercetări sistematice au fost demarate în 1926 de arheologul ieșean Paul Nicolescu, care a cercetat aici până în 1932. El a fost cel care a scos la iveală zidul de incintă și două bazilici. Ulterior, șantierul a fost abandonat, lucrările fiind reluate în 1965 de Maria Cojac, care a coordonat săpăturile timp de două decenii. Cercetările au continuat în deceniile următoare, specialiștii reușind să deslușească tot mai multe dintre tainele așezării antice.

În urma săpăturilor au fost descoperite zidurile de incintă, patru bazilici (trei în interiorul cetății), cel mai vechi mormânt de la vest de Marea Neagră, cartiere de locuințe, dar și multe alte vestigii precum monede, vârfuri de săgeți confecționate din bronz, delfinași olbieni (monede de schimb cu rol economic și religios), lingouri de bronz sub forma mamiferelor marine.
 
Primul port atestat de pe teritoriul României
 
Hecateu din Milet menționa așezarea Orgamum, așa cum era denumită atunci, într-un izvor antic de secol VI înainte de Hristos. Întemeiată de coloniștii greci în secolul VII înainte de Hristos, orașul-port a supraviețuit timp de multe secole. În secolul I după Hristos puterea fiind preluată de romani, locul s-a dezvoltat ca zonă portuară sub numele de Argamum. Tot aici se află cel mai vechi mormânt de la vestul Mării Negre, datat în secolul VII înainte de Hristos, defunctul fiind din prima generație de coloniști. Despre acesta ne spune Dorel Paraschiv, cercetător științific, că ar fi fost conducătorul primei colonii de greci de la Argamum.
 
Aflăm mult mai multe detalii despre istoria cetății de la Dorel Paraschiv, reprezentantul sitului Argamum (CV).  
 

„Aici este cel mai vechi port de pe teritoriul României  menționat pentru prima dată de către Hecateu din Milet. Cele mai vechi vestigii arheologice descoperite sunt de la mijlocul secolului VII înainte de Hristos.
 
De altfel, în ultimele decenii a fost cercetat cel mai vechi mormânt de la vestul Mării Negre construit cu materiale din perioada amintită. Este sigur este vorba de un individ din prima generație de coloniști, poate chiar conducătorul expediției, pentru că periodic la acest mormânt se aduceau ofrande chiar până în perioada elenistică.
 
Cetatea este amintită în epoca greacă  sub numele de Orgamum. De asemenea, mai este amintită și în perioada romano-bizantină, în timpul lui Iustinian (secolul VI după Hristos),  de către de către Procopius din Cezareea ca fiind una din cetățile refăcute de împăratul menționat.“

 
Cetatea și sectoarele sale

Cetatea romano-bizantină are o suprafaţă de aproximativ 2,6  hectare, o formă aparent triunghiulară, cu opt turnuri, şase contraforturi (bastioane) şi două porţi importante, Poarta Mare și Poarta Mică. Sistemul defensiv cuprindea, în afară de incintă, două valuri de pământ cu şanţ. În interiorul cetăţii au fost dezvelite o serie de edificii publice şi private datând din secolul V-VII: „pretoriul“, basilica cu trei nave şi capelă (numită convenţional „Basilica III“), basilica din sectorul central („Basilica II“), basilica cu o singură navă („Basilica I“), locuinţe şi o parte din sistemul stradal. În faţa cetăţii Orgame/Argamum, la aproximativ 2,5 km spre est, pe insula Bisericuţa, se află urme de locuire şi vestigii din perioadele greacă, romano-bizantină şi medievală timpurie.
 
 
Bazilica centrală, distrusă și refăcută
 
Bazilica II a fost construită în secolul V, dar din cauza unei alunecări de teren o parte din clădire a fost distrusă, fiind refăcută în secolul VI. A fost scoasă la iveală de Paul Nicorescu între anii 1926-1932. Se compune dintr-un pronaos, naos compus din trei nave, la care se adaugă niște anexe, atât la Nord, cât și la Sud.

„Cred că de aici se poate admira unul dintre cele mai frumoase peisaje din Dobrogea. Vă pot spune că ea a fost scoasă la iveală de Paul Nicolaescu în perioada 1926-1932, după care s-au reluat cercetările de către Maria Coja și Florin Topoleanu. Aceasta este cea mai mare dintre bazilicile cetății Argamum. Se compune dintr-un pronaos, naos compus din trei nave, la care se adaugă niște anexe, atât la Nord, cât și la Sud.

În legătură cu cronologia acestei bazilici, trebuie spus că a fost construită în secolul V, dar din cauza unei alunecări de teren din secolul VI zidul dinspre lac a fost distrus și mutat mai spre vest, fiind necesară scurtarea bazilicii. Bazilica a funcționat până la sfârșitul cetății“, a menționat Dorel Paraschiv, cercetător științific.  

 
Vizita la Argamum s-a definit pentru noi prin emoție, spirit, o energie pe care nu o putem descrie. Va mărturisim că apogeul emoțiilor a fost la bazilică unde nu ne puteam desprinde ochii de acel peisaj ireal. Sigur că și locul avea o încărcătură emoțională puternică, pentru că eram în bazilica centrală. Acest duo între loc și peisaj te acaparează, te copleșește, te liniștește ori te răscolește.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea – de la grecii din Milet la generația Millennials“ care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.


 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 
Citește și:

 #Dobrogea143 – De la grecii din Milet la generația Milleannials : Enisala, cetatea desprinsă din poveștile medievale
 
#sărbătoreşteDobrogea143

 

Galerie foto:



Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari