#Dobrogea144 14 noiembrie 1878 - Reintegrarea Dobrogei în cadrul Statului Român
14 Nov, 2022 00:00
14 Nov, 2022 00:00
14 Nov, 2022 00:00
ZIUA de Constanta
3363
Marime text
- Astăzi, 14 noiembrie, sărbătorim Ziua Dobrogei, marcând 144 de ani de la reintegrarea regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră în cadrul Statului Român.
În urmă cu aproape două milenii, grecii din Milet aprindeau lumina în Dobrogea, aducând de civilizație prin „cunoaștere“. De atunci, Dobrogea cu influențele grecilor din Milet și-a continuat povestea glorioasă sub diferite stăpâniri. Pe timpul domnitorului Mircea cel Bătrân, teritoriul aflat între Dunăre și mare va fi protejat pentru o perioadă de acestă. Astfel, idealul de reintegrarea în sânul Statului Român va continua idealul ca un rezultat al Războiului de Independență din anul 1878.
Tema aleasă anul acesta de ziarul ZIUA de Constanța pentru aniversarea „Zilei Dobrogei” este lansarea volumului „De la grecii din Milet la generația Miliennials”, o lucrare care readuce în atenția publică situația patrimoniului arheologic dobrogean.
Volumul lansează o perspectivă nouă, în sens de arheologie publică, și răspunde la întrebări referitoare la conservarea patrimoniului arheologic local, precum și conexiunile acestuia cu turismul și educația.
Contributorii volumului care au actualizat și structurat informațiile sunt arheologi, reprezentanți ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“, ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și ai Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, care sunt responsabili pentru cercetarea științifică a celor 22 de monumente istorice înscrise în Patrimoniul Cultural Național al României.
21 de zile printre poveștile „pietrelor”
Seniorii, alături de tinerii millennials, au plecat dis de dimineață timp de 21 de zile de la Tomis (Constanța), la Histria și la Callatis (Mangalia), la Albești, la Complexul Muzeal Adamclisi, la Sacidava (Rasova), la Păcuiul lui Soare, la Capidava, la Topalu, la Carsium (Hârșova), la Troesmis, la Arrubium (Măcin), la Dinogeția, la Basilica de la Niculițel, la Noviodunum (Isaccea), la Aegysus (Tulcea), la Halmyris (Murighiol), la Enisala, la Argamum (Jurilovca), la Ibida (Slava Rusă), la Ulmetum (Pantelimon) și la Ansamblul de bisericuțe de la Murfatlar.
Pentru acei cinci millennials, această călătorie înseamnă o conectare cu patrimoniul arheologic dobrogean, o lecție a cunoașterii și implicit a maturizării. Tinerii au aflat că procesul de a cunoaște este in lato senso poate cea mai importantă virtute pentru homo faber. Iar despre aceasta ne amintește și astăzi, trecând proba timpului, filosoful grec Thales din Milet (624 Î.Hr. - d. 547 Î.Hr.), aproximativ contemporan cu întemeierea așezărilor Histria, Tomis, Callatis și Orgame/Argamum (cap Doloșman - Jurilovca). Eruditul filosof antic a lăsat omenirii un mesaj despre cunoașterea profundă, cea a sinelui: „Cunoaște-te pe tine însuți“, mesaj pe care generația millennials l-a descoperit prin intermediul proiectului, ascultând poveștile pe care le ascund pietrele din cetățile antice din Dobrogea.
Reintegrarea Dobrogei în cadrul Statului Român
Răscoala antiotomană din Bosnia avea să izbucnească în anul 1875, reactivând „problema orientală” sau cazul „omului bolnav“, cum era denumit decadentul Imperiu Otoman de marile puteri europene. Criza creată a fost amplificată în 1876 de revolta din Bulgaria și declanșarea războaielor de independență de către principatele vasale Serbia și Muntenegru.
Dobrogea resimțea puternic ecourile răscoalelor, de la încordarea atmosferei generale până la înăsprirea atitudinii autorităţilor turceşti. De atunci regimul juridic al egalităţii dintre musulmani şi creştini - proclamaţi, cu toţii, „cetăţeni otomani“ în Constituţia din 1876 - n-a mai reprezentat un factor de reţinere în reluarea persecuţiilor şi represaliilor.
S-a dovedit că intrarea românilor în războiul ruso-turc avea să fie chiar cheia către împlinirea idealului de mult visat de Mircea cel Bătrân. Principatulul vasal al României intră, în cele din urmă, în războiul ruso-turc cel care avea să-i aducă independența. Decizia a fost declanșată de trecerea impusă a armatei ruse prin teritoriul principatului României, fapt considerat de sultan a fi o trădare.
Dobrogea, la un pas de a fi pierdută
Pe 19 februarie/3 martie 1878 la San Stefano puterile implicate s-au întâlnit la masa negocierilor pentru a stabili soarta teritorială și, nu numai, a statelor lor, în urma încheierii războiului.
Potrivit Tratatului, sangeacul Tulcea cu districtele sale, pe care Rusia îl „cumpără“ de la Turcia, urma a fi cedat României, poporului român răpindu-i-se „în schimb“, pentru a doua oară, un teritoriu al său, Basarabia de sud, care îi fusese retrocedat după războiul Crimeii. Cu acelaşi cinism specific diplomaţiei ţariste, în document se preciza că, nedorind să-şi anexeze Dobrogea şi nici insulele din Deltă, Rusia îşi rezerva „dreptul“ de a le schimba cu acea parte a Basarabiei detaşată în 1856 şi mărginită la sud de talvegul braţului Chilia şi gura Stari-Stambul.
Guvernul României nu a acceptat acest tratat în formularea impusă de Rusia. Conducătorii politici au protestat pe lângă guvernul imperial rus şi pe lângă marile puteri ale Europei, dar războiul telegramelor diplomatice a luat sfârşit fără izbânda cauzei româneşti. Se crease astfel o problemă extrem de delicată, care a pus la grea încercare abilitatea şi inteligenţa clasei politice şi a diplomaţiei româneşti, nu fără riscul de a fi săvârşit şi anumite erori.
Dobrogea se cuvenea României „mai mult decât oricui, din cauza numărului poporaţiunii de acolo“
Nemulțumite de creșterea influenței Rusiei în Balcani, marile puteri europene (Germania, Austo-Ungaria, Franța, Marea Britanie, Italia) au convocat un congres la Berlin, capitala noii Germanii unificate. Delegațiile României şi Greciei au fost admise să participe doar cu titlul consultativ şi numai la ședințele în care se discutau problemele țării lor.
Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu, două somități ale culturii române, au fost singurii admiși în unica ședință de pe 9 iunie 1878, în cadrul căreia le-au reamintit participanților termenii înțelegerii de la Livadia cu Rusia şi au prezentat un memoriu în 5 puncte în care se revendicau insulele din Delta Dunării precum și Insula Şerpilor. În acel moment reprezentanţii guvernului erau confruntați cu o grea alternativă: fie a refuza cedarea celor trei județe din sudul Basarabiei revendicate imperativ de Rusia, fie a consimți la inevitabilul fapt, primind în schimb o însemnată compensație teritorială și financiară - alternativă pentru care se pronunța însuși cancelarul Bismarck.
În cele din urmă, prin forma sa definitivă din 1/13 iulie 1878 Tratatul de la Berlin cuprindea în articolele 22-46 dispoziţii referitoare la Romănia. El confirma recunoaşterea independenţei României căreia îi reveneau, de asemenea, „insulele formând Delta Dunării, sangiacul Tulcei cuprinzând districtele Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârşova, Kiustenge, Medgidia“, cât şi ţinutul „situat la sudul Dobrogei, până la o linie care, plecând de la răsărit de Silistra, răspunde la Marea Neagră, la miazăzi de Mangalia“. Linia frontierei - sensibil diminuată față de soluția inițială - urma să se fixeze la fața locului de comisia europeană instituită pentru delimitarea Principatului Bulgariei nou creat.
Este de remarcat faptul că la Congresul de la Berlin contele Şuvalov, ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, a recunoscut că Dobrogea se cuvenea României „mai mult decât oricui, din cauza numărului poporațiunii de acolo“ („Românul“, XXII, din 19 august 1878).
Împlinirea unui ideal - 14 noiembrie 1878
În dimineața zilei de 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu (comandantul diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea), prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului.
Cu acest prilej a fost citită soldaților „Proclamația către armata română”, cu ocazia preluării Dobrogei, document în care se regăsesc concepțiile de guvernare ale oamenilor de stat ai României în frunte cu Mihail Kogălniceanu, autorul proiectului de manifestat. El suna astfel:
Tema aleasă anul acesta de ziarul ZIUA de Constanța pentru aniversarea „Zilei Dobrogei” este lansarea volumului „De la grecii din Milet la generația Miliennials”, o lucrare care readuce în atenția publică situația patrimoniului arheologic dobrogean.
Volumul lansează o perspectivă nouă, în sens de arheologie publică, și răspunde la întrebări referitoare la conservarea patrimoniului arheologic local, precum și conexiunile acestuia cu turismul și educația.
Contributorii volumului care au actualizat și structurat informațiile sunt arheologi, reprezentanți ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“, ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și ai Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, care sunt responsabili pentru cercetarea științifică a celor 22 de monumente istorice înscrise în Patrimoniul Cultural Național al României.
21 de zile printre poveștile „pietrelor”
Seniorii, alături de tinerii millennials, au plecat dis de dimineață timp de 21 de zile de la Tomis (Constanța), la Histria și la Callatis (Mangalia), la Albești, la Complexul Muzeal Adamclisi, la Sacidava (Rasova), la Păcuiul lui Soare, la Capidava, la Topalu, la Carsium (Hârșova), la Troesmis, la Arrubium (Măcin), la Dinogeția, la Basilica de la Niculițel, la Noviodunum (Isaccea), la Aegysus (Tulcea), la Halmyris (Murighiol), la Enisala, la Argamum (Jurilovca), la Ibida (Slava Rusă), la Ulmetum (Pantelimon) și la Ansamblul de bisericuțe de la Murfatlar.
Pentru acei cinci millennials, această călătorie înseamnă o conectare cu patrimoniul arheologic dobrogean, o lecție a cunoașterii și implicit a maturizării. Tinerii au aflat că procesul de a cunoaște este in lato senso poate cea mai importantă virtute pentru homo faber. Iar despre aceasta ne amintește și astăzi, trecând proba timpului, filosoful grec Thales din Milet (624 Î.Hr. - d. 547 Î.Hr.), aproximativ contemporan cu întemeierea așezărilor Histria, Tomis, Callatis și Orgame/Argamum (cap Doloșman - Jurilovca). Eruditul filosof antic a lăsat omenirii un mesaj despre cunoașterea profundă, cea a sinelui: „Cunoaște-te pe tine însuți“, mesaj pe care generația millennials l-a descoperit prin intermediul proiectului, ascultând poveștile pe care le ascund pietrele din cetățile antice din Dobrogea.
Reintegrarea Dobrogei în cadrul Statului Român
Răscoala antiotomană din Bosnia avea să izbucnească în anul 1875, reactivând „problema orientală” sau cazul „omului bolnav“, cum era denumit decadentul Imperiu Otoman de marile puteri europene. Criza creată a fost amplificată în 1876 de revolta din Bulgaria și declanșarea războaielor de independență de către principatele vasale Serbia și Muntenegru.
Dobrogea resimțea puternic ecourile răscoalelor, de la încordarea atmosferei generale până la înăsprirea atitudinii autorităţilor turceşti. De atunci regimul juridic al egalităţii dintre musulmani şi creştini - proclamaţi, cu toţii, „cetăţeni otomani“ în Constituţia din 1876 - n-a mai reprezentat un factor de reţinere în reluarea persecuţiilor şi represaliilor.
S-a dovedit că intrarea românilor în războiul ruso-turc avea să fie chiar cheia către împlinirea idealului de mult visat de Mircea cel Bătrân. Principatulul vasal al României intră, în cele din urmă, în războiul ruso-turc cel care avea să-i aducă independența. Decizia a fost declanșată de trecerea impusă a armatei ruse prin teritoriul principatului României, fapt considerat de sultan a fi o trădare.
Dobrogea, la un pas de a fi pierdută
Pe 19 februarie/3 martie 1878 la San Stefano puterile implicate s-au întâlnit la masa negocierilor pentru a stabili soarta teritorială și, nu numai, a statelor lor, în urma încheierii războiului.
Potrivit Tratatului, sangeacul Tulcea cu districtele sale, pe care Rusia îl „cumpără“ de la Turcia, urma a fi cedat României, poporului român răpindu-i-se „în schimb“, pentru a doua oară, un teritoriu al său, Basarabia de sud, care îi fusese retrocedat după războiul Crimeii. Cu acelaşi cinism specific diplomaţiei ţariste, în document se preciza că, nedorind să-şi anexeze Dobrogea şi nici insulele din Deltă, Rusia îşi rezerva „dreptul“ de a le schimba cu acea parte a Basarabiei detaşată în 1856 şi mărginită la sud de talvegul braţului Chilia şi gura Stari-Stambul.
Guvernul României nu a acceptat acest tratat în formularea impusă de Rusia. Conducătorii politici au protestat pe lângă guvernul imperial rus şi pe lângă marile puteri ale Europei, dar războiul telegramelor diplomatice a luat sfârşit fără izbânda cauzei româneşti. Se crease astfel o problemă extrem de delicată, care a pus la grea încercare abilitatea şi inteligenţa clasei politice şi a diplomaţiei româneşti, nu fără riscul de a fi săvârşit şi anumite erori.
Dobrogea se cuvenea României „mai mult decât oricui, din cauza numărului poporaţiunii de acolo“
Nemulțumite de creșterea influenței Rusiei în Balcani, marile puteri europene (Germania, Austo-Ungaria, Franța, Marea Britanie, Italia) au convocat un congres la Berlin, capitala noii Germanii unificate. Delegațiile României şi Greciei au fost admise să participe doar cu titlul consultativ şi numai la ședințele în care se discutau problemele țării lor.
Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu, două somități ale culturii române, au fost singurii admiși în unica ședință de pe 9 iunie 1878, în cadrul căreia le-au reamintit participanților termenii înțelegerii de la Livadia cu Rusia şi au prezentat un memoriu în 5 puncte în care se revendicau insulele din Delta Dunării precum și Insula Şerpilor. În acel moment reprezentanţii guvernului erau confruntați cu o grea alternativă: fie a refuza cedarea celor trei județe din sudul Basarabiei revendicate imperativ de Rusia, fie a consimți la inevitabilul fapt, primind în schimb o însemnată compensație teritorială și financiară - alternativă pentru care se pronunța însuși cancelarul Bismarck.
În cele din urmă, prin forma sa definitivă din 1/13 iulie 1878 Tratatul de la Berlin cuprindea în articolele 22-46 dispoziţii referitoare la Romănia. El confirma recunoaşterea independenţei României căreia îi reveneau, de asemenea, „insulele formând Delta Dunării, sangiacul Tulcei cuprinzând districtele Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârşova, Kiustenge, Medgidia“, cât şi ţinutul „situat la sudul Dobrogei, până la o linie care, plecând de la răsărit de Silistra, răspunde la Marea Neagră, la miazăzi de Mangalia“. Linia frontierei - sensibil diminuată față de soluția inițială - urma să se fixeze la fața locului de comisia europeană instituită pentru delimitarea Principatului Bulgariei nou creat.
Este de remarcat faptul că la Congresul de la Berlin contele Şuvalov, ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, a recunoscut că Dobrogea se cuvenea României „mai mult decât oricui, din cauza numărului poporațiunii de acolo“ („Românul“, XXII, din 19 august 1878).
Împlinirea unui ideal - 14 noiembrie 1878
În dimineața zilei de 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu (comandantul diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea), prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului.
Cu acest prilej a fost citită soldaților „Proclamația către armata română”, cu ocazia preluării Dobrogei, document în care se regăsesc concepțiile de guvernare ale oamenilor de stat ai României în frunte cu Mihail Kogălniceanu, autorul proiectului de manifestat. El suna astfel:
„Soldaţi!
Puterile mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, această veche posesiune a prinţilor noştri de mai înainte.
Azi veți pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veți merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca frați ai locuitorilor, care de azi înainte sunt concetățenii noștri.
Soldați! În această nouă Românie veți găsi o populațiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veți găsi și locuitori de alt neam și alte credințe. Toți aceștia, care devin membri ai statului român, au același drept la protecțiunea și la dragostea voastră! Între ei veți găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Vă recomand cu deosebire ca să respectați credința lor.
Fiți în mijlocul noilor voștri concetățeni, ceea ce ați fost atât în timp de pace cât şi pe câmpul de onoare: model de bravură şi de disciplină, apărători ai drepturilor României și anteluptători ai legalității și ai civilizației Europei; astfel vă cunoaște acum întreaga Europă, și cu mândrie confirmăm aceasta.
Așadar, drum bun soldați și Dumnezeu să vă apere!
Trăiască România !
Dat la Brăila la 14 noiembrie, anul 1878.
Carol“
Din același loc a fost lansată „Proclamația domnitorului către dobrogeni”, publicată mai apoi în „Monitorul Oficial“ precum şi în presa română și cea străină. Acest document a fost multiplicat în foi volante în limba română, turcă, greacă şi bulgară, şi răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei.
Între 14 și 18 noiembrie 1878, Dobrogea a trăit momente istorice atunci când la Babadag, Tulcea și Constanța au sosit primele unități ale armatei române.
Pe 23 noiembrie Constanța îmbrăca haine de sărbătoare cu ocazia sosirii trupelor și noii administrații românești. Orașul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele vapoarelor diferitelor state. Potrivit telegramelor vremii, peste 5000 de persoane, care au manifestat cu însuflețire pentru statul român, au luat parte la festivitățile prilejuite de acest eveniment istoric.
Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials
Ziua de 14 noiembrie s-a instituit ca Ziua Dobrogei prin Legea 230/2015 publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015, care urma să fie sărbătorită ca zi.
De atunci, an de an, ZIUA de Constanța, sărbătorește, după cum ne-a obișnuit, așa cum se cuvine Ziua Dobrogei. Anul acesta o face sub egida Dobrogea 144, proiect amplu cu un scop nobil și binedefinit: conectarea educației și a turismului cu vastul patrimoniu arheologic al Dobrogei.
ZIUA de Constanta și partenerii principali: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XII-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
Finalitatea demersului jurnalistic, alături de partenerii principali și instituționali, a fost și este conectarea generației Millennials cu patrimoniul arheologic al Dobrogei și editarea acestui volum intitulat „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“, cu informații actualizate și structurate, atât în format print, cât și digital.
La mulți ani, Doborgea, comoară care de două milenii este atât de iubită, începând cu grecii din Milet și continuând, acum, cu generația Millennials!
---
Proiectul este finanțat integral de ziarul ZIUA de Constanța.
Începând cu data de 5 august 2021 și până pe 17 septembrie 2021, echipa ziarului ZIUA de Constanta, formată din Nicușor Bușurică și tinerii Millennials, alături de Ionuț Druche - reprezentant al Bibliotecii Județene I.N. Roman, de Cristian Cealera - reprezentantul MINAC sau de Aurel Mototolea - directorul MINAC, au călătorit cu un microbuz, rând pe rând, la toate cetățile Dobrogei.
De la Tomis (Constanța), am plecat dimineața, timp de 21 de zile, la Histria și la Callatis (Mangalia), la Albești, la Complexul Muzeal Adamclisi, la Sacidava (Rasova), la Păcuiul lui Soare, la Capidava, la Topalu, la Carsium (Hârșova), la Troesmis, la Arrubium (Măcin), la Dinogeția, la Basilica de la Niculițel, la Noviodunum (Isaccea), la Aegysus (Tulcea), la Halmyris (Murighiol), la Enisala, la Argamum (Jurilovca), la Ibida (Slava Rusă), la Ulmetum (Pantelimon) și la Ansamblul de bisericuțe de la Murfatlar.
Ultima apariție editorială care reunește toate cetățile, intitulată „Dobrogea“, îi aparține lui Ion Miclea și a văzut lumina tiparului acum 43 de ani.
Proiectul a avut ca scop actualizarea și structurarea informațiilor siturilor arheologice din județele Constanța și Tulcea.
Mulțumiri specialiștilor care ne-au fost gazde și ghizi:
• dr. Aurel Mototolea, director Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC);
• dr. Sorin Ailincăi, manager Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ Tulcea (ICEM Tulcea), responsabil științific al șantierului arheologic Aegyssus;
• dr. Eugen-Nicolae , director Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ București;
• dr. Mircea Victor Angelescu, responsabil științific al șantierului arheologic Histria;
• dr. Ioan Carol Opriș, conferențiar universitar, responsabil științific al șantierului arheologic Capidava;
• dr. Livia Buzoianu, cercetător științific I, responsabil științific al șantierului arheologic Albești;
• dr. Iulian Bărzescu, cercetător științific II, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“;
• dr. Florin Topoleanu, reprezentant al sitului arheologic Halmyris, ICEM Tulcea;
• dr. Gabriel Talmatchi, cercetător științific I, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, responsabil științific al șantierelor arheologice Adamclisi - Tropaeum Traiani și Ulmetum;
• dr. Oana Damian, cercetător științific I, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, responsabil științific al șantierului arheologic Păcuiul lui Soare;
• dr. Cristina Alexandrescu, cercetător științific II, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, reprezentant al sitului arheologic Troesmis;
• dr. Adriana Panaite, Cercetător Științific III, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, reprezentant al sitului arheologic Dinogeția;
• dr. Aurel Daniel Stănică, cercetător științific II, reprezentant al sitului arheologic Enisala, responsabil științific al șantierului arheologic Noviodunum, ICEM Tulcea;
• dr. Dorel Paraschiv, cercetător științific II, responsabil științific al șantierelor arheologice Ibida și Argamum, ICEM Tulcea;
• Eliza Cucu, director interimar al Muzeului de Arheologie Callatis;
• dr. Lelia Rus, director Muzeul de Artă Constanța;
• dr. Marius Mocanu, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ Tulcea (ICEM) Tulcea;
• dr. Laurențiu Radu, Muzeului de Arheologie Callatis;
• dr. Constantin Nicolae, director Muzeul Hârșova, responsabil științific al șantierului Carsium;
• dr. Robert Constantin, cercetător științific, Muzeul de Arheologie Callatis;
• George Stan, custode al Muzeului de Arheologie Histria;
• Mariana Petruț, conservator patrimoniu al Muzeului Tropaeum Traiani (Adamclisi) ;
• Cornelia Odagiu, conservator 1A, reprezentant Basilica paleo-creștină Niculițel.
Sursă foto: Fondul Documentar Dobrogea de Ieri și de Azi ZIUA de Constanța
Sursă de documentare: Istoria Dobrogei de Adrian V. Rădulescu și Ion Bitoleanu
Citește și:
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, ZIUA de Constanța!
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii