#Dobrogea145 Deputatul Andrei Daniel Gheorghe, secretar în Comisia pentru cultură - Camera Deputaților, mesaj de Ziua Dobrogei

 
Cu ocazia aniversării a 145 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă, deputatul Andrei Daniel Gheorghe, secretar în
Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, a transmis următorul mesaj de Ziua Dobrogei:
 

Ziua de 14 noiembrie ne amintește de fericitul eveniment al revenirii, la 14 noiembrie 1878, a ținutului dintre Dunărea de Jos și malul Mării Negre, Dobrogea, la Țara-Mamă, România, după 460 de ani de stăpânire otomană.

Dobrogea nu înseamnă pentru noi, românii, doar cel mai vechi pământ al țării din punct de vedere geo-morfologic, dar și locul unde a început istoria scrisă pe teritoriul României de astăzi și unde au fost constituite, sub marea colonizare elenă din sec. VII-VI înainte de Hristos, cetățile Histria, Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia) și Argamum.

Încă din antichitate, teritoriul Dobrogei de astăzi, numită Sciția Mică (Scythia Minor) a fost un loc de întâlnire al numeroaselor civilizații din regiunea Mării Negre (Pontul Euxin), reprezentând, ca și în prezent, un spațiu dinamic, în permanentă dezvoltare, cosmopolit și marcat de diversitate culturală. Trecutul Dobrogei este marcat de prezența aici a unor personalități marcante ale istoriei omenirii, din care amintim cronologic pe poetul roman Ovidiu, exilat la Tomis de către împăratul Octavian, pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat de Hristos, care a răspândit învățătura creștină în rândul strămoșilor noștri, geții, fapt care i-a atras în modernitate supranumele de „apostolul românilor”, precum și numeroși martiri, cuvioși și ierarhi creștini din primele secole, dintre care nu putem să nu remarcăm două personalități marcante ale creștinismului din epoca romană târzie: Sf. Dionisie „Exiguus” (cel „neînsemnat”), care a alcătuit calendarul în care se numără anii de la nașterea lui Iisus Hristos, și Sfântul Ioan Cassian, întemeietorul vieții monahale în Europa Occidentală.

Trecând prin numeroase stăpâniri ale Imperiilor din regiune care doreau să controleze bazinul Mării Negre și gurile Dunării, dincolo de epoca de înflorire culturală și materială de expresie elenistică, romană, greco-romană și bizantină, Dobrogea cunoaște timpuri tulburi în care viața sa urbană și civilizația materială sunt afectate, pentru a redeveni un actor politic regional în sec. XIV sub despotatul lui Dobrotici, când teritoriile de la malul apusean al Mării Negre, supuse unor stăpâniri succesive, se constituie sub o entitate de sine stătătoare pe care cronicile timpului o denumesc drept „Țara Carvunei”.

După Dobrotici, cel care va da numele acestui ținut, regiunea este inclusă în cadrul Țării Românești, sub domnia lui Mircea cel Bătrân.         

Momentul 14 noiembrie 1878 este fundamental pentru istoria României, deoarece vedem nu doar întoarcerea Dobrogei în hotarele unui stat românesc, după 460 de ani, ci este un pas esențial pentru configurarea României drept o putere regională la momentul respectiv, lucru pe care l-a înțeles foarte bine Carol I, suveran pragmatic și vizionar, care a reușit să facă din Dobrogea poarta României către lume.

Dobrogea nu este importantă doar din perspectiva rolului economic esențial pentru economia României ori din direcția a ceea ce reprezintă creșterea rolului geostrategic al Mării Negre, atât de discutat, dar și de disputat în acești ani tulburi ai sec. XXI. Dobrogea este mult mai mult de atât, ea este un model de excepție sub ceea ce privește armonia interetnică, interconfesională și interculturală în Europa și în lume. Mozaic de neamuri, religii și culturi, ca urmare a istoriei sale absolut atipice, Dobrogea aduce împreună 18 grupuri etnice cu limbi, tradiții și culturi diferite, care alcătuiesc specificul spectrului dobrogean.
Dobrogea este deopotrivă plămânul economic al României și locul unde se manifestă un multiculturalism firesc și sănătos, clădit în secole de istorie care au trecut peste pământul dintre Dunăre și Mare.

Dobrogea rămâne un spațiu de confluență unic în Europa și este astăzi un argument fundamental pentru rolul României de garant al păcii, stabilității și securității în Europa!

La mulți ani, Dobrogea!
La mulți ani, dobrogeni!
 
Deputat Andrei Daniel GHEORGHE
secretar Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă - Camera Deputaților