#Dobrogea145 Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Histria

ZIUA de Constanța, Info Sud-Est și Heritage Constanta a organizat Expoziția „Dobrogea 145”, în perioada 14-22 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului, iar în 23 noiembrie 2023 la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța pentru a marca 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești.
Expoziția cuprinde două secțiuni, referitoare la Palatul Reginei Maria din stațiunea Mamaia și la cetățile dobrogene, și prezentarea volumului „Dobrogea 145 - De la grecii din Milet la generația millennials”. 
 
De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea

Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea. 
 
Nu poți vorbi despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.  Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.
Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa. Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.
 
Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.
Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare.
Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare.  Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum-  cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.
 
Astăzi prezentăm Cetatea Histria.


 
Histria este, înainte de toate, cel mai vechi oraș întemeiat vreodată pe teritoriul actualului stat România. Cetatea a fost ctitorită în veacul al VII-lea î.Hr., de către grecii din orașul Milet, și a avut o existență neîntreruptă de aproape 1300 de ani, până în secolul al VII-lea d.Hr.

Istoria sa a fost una tumultoasă, cu perioade glorioase, dar și cu momente tulburi, fiind uneori distrusă și apoi refăcută pentru a-și putea continua povestea. Această poveste extraordinară ne este astăzi spusă de ruinele dezvelite pe țărmul lacului Sinoe, pe vremuri doar un golf al Pontului Euxin. Pentru că, atunci când a fost întemeiată cetatea, fie în 657 î.Hr., fie în anul 630 î.Hr., Histria a fost înainte de toate un port, iar corăbiile sale, încărcate cu mărfuri, au legat veacuri de-a rândul lumea barbară a vestului pontic de rafinata și moderna civilizație greacă.

Amintirile acelor timpuri trăiesc și prin simbolul cetății, prin efigia Vulturul pe Delfin, ce se regăsea pe monedele bătute în oraș, în vremurile de glorie. Pe reversul acelei monede se regăsește și divinitatea protectoare a polisului grecesc, ApolloIetros, Tămăduitorul...

Vestigiile semeței cetăți pot fi astăzi vizitate și odată ce ai făcut acest lucru vei înțelege de ce acest oraș antic a fost supranumit Pompeiul Românesc. Histria te farmecă, iar bătrânele ruine din incinta romană târzie îți spun povestea unui oraș impunător, cu ziduri solide, cu edificii elegante, cu piețe largi, băi publice, biserici de dimensiuni impresionate - precum este aceea numită Episcopală etc.

Ar fi însă o greșeală să uiți, fie și pentru un moment, că te afli într-o cetate ctitorită de către temerarii greci. Urmele lor se regăsesc și acum în Zona Sacră, acolo unde s-au păstrat ruinele unor superbe temple închinate lui Zeus Polieus, Afroditei sau Marelui Zeu.

Povestea Histriei este una complexă. Cetatea a început să decadă odată ce portul s-a înnisipat, iar golful a început să se închidă, devenind inaccesibil corăbiilor cu mărfuri.  Într-un final, în vremurile tulburi ale migrațiilor, orașul a fost abandonat.

Istoriile Histriei au supraviețuit însă luptei cu timpul. Mari arheologi precum Vasile Pârvan și apoi, mulți alții, i-au descoperit ruinele, i-au cercetat monumentele, i-au recompus existența. Inscripțiile găsite și traduse de către specialiști ne ajută pe noi, astăzi, să aflăm cine au fost oamenii Histriei, care au fost eroii ei, în ce zei credeau...

Astfel se face că astăzi, în secolul XXI, ruinele Histriei ne așteaptă să ne dezvăluie taine și să ne vorbească despre viața marii cetăți...
 
Toate fotografiile aeriene care ilustrează acest articol au fost puse la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de către Florin Rotaru.
 
Despre Florin Rotaru
 
Florin Rotaru s-a născut la Medgidia în anul 1976.
Este absolvent al Facultății de Inginerie Mecanică, Industrială și Maritimă - licență (șef de promoție, 2015) și masterat (2017) și al Facultății de Matematică-Fizică (1999), Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Este pasionat de natură, fotografie și istorie, cu un interes deosebit în explorarea cetăților ale căror ruine încă mai există pe teritoriul Dobrogei. Mânat de dorința de a putea admira siturile arheologice de la înălțime, în integralitatea și măreția lor, dar și de a ajunge la unele mai puțin accesibile de la sol, s-a inițiat și în fotografia aeriană.