#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian Controversatul muzicolog şi publicist Matei Socor, preşedinte al Uniunii Compozitorilor, al Radiodifuziunii şi al agenţiei Agerpres

Fiecare biografie descoperită între coperţile volumului „Armeni sub cupola Academiei Române” revelează cu câtă minuţie publicistul constănţean Simion Tavitian s-a aplecat asupra surselor biografice, pentru a scoate în evidenţă valoarea unor personalităţi ce meritau cu prisosinţă nemurite.





Este şi cazul controversatului compozitor şi dirijor Matei Socor, primul preşedinte al Uniunii Compozitorilor din România (21 octombrie 1949), dar şi al agenţiei de presă Agerpres, tatăl politologului Vladimir Socor, unul dintre cei mai importanţi observatori ai spaţiului est-european.


„S-a născut la 15 septembrie 1908, la Iaşi, ca unic copil al ziaristului şi avocatului, de etnie armeană, Emanuil, şi al Elizei, evreică, sora mai mare a academicianului Alexandru Graur.
În 1913 părinţii se stabilesc la Bucureşti, după ce, o perioadă, au locuit la Munchen, în Germania, unde Emanuil Socor s-a pregătit în vederea susţinerii tezei de doctorat la Facultatea de Economie. Revenind în ţară devine, pentru un an, profesor de economie politică la Academia Comercială din Bucureşti, continuându-şi, totodată, munca de avocat şi publicist.(...)


După absolvirea cursului elementar, continuă în particular Liceul «Gheorghe Lazăr». Se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii din
Bucureşti. În cursul superior al liceului hotărârea de a studia muzica este luată, fapt concretizat prin intrarea, în 1925, şi la Academia de Muzică şi Artă Dramatică. Tânărul de 17 ani primeşte aici îndrumările competente
ale unor dascăli ca Gheorghe Cucu (teorie şi solfegii), Alfonso Castaldi (armonie şi contrapunct) şi, mai ales, ale lui Constantin Brăiloiu, care îi oferă o interesantă sistematizare în viziune modernă asupra istoriei muzicii.


«Hotărârea de a urma specializarea în compoziţie şi dirijat, în Germania - scrie Grigore Constantinescu - nu este străină de configuraţia spirituală a generaţiei acestor avangardişti ce stabiliseră multiple legături de idei cu tineretul şi artiştii europeni. Această plecare, în 1930, marchează ultima - şi poate cea mai importantă etapă - în formarea şi desăvârşirea profesională a artistului».


Întors în ţară, Matei Socor se consacră dirijoratului, apoi, ca muzician, se integrează în viaţa artistică românească, adoptând ca prioritate deschiderea tuturor căilor cunoaşterii marilor personalităţi contemporane
româneşti si străine. Debutează ca dirijor la 10 decembrie 1933. (...)
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA îN FORMAT PDF!

Începând cu 1934 şi până în 1944 principalele căi de manifestare ale lui Matei Socor, din care descifrăm şi fapte, dar şi atitudini opţionale clare, sunt cele ale scrisului în presa vremii, ale sprijinirii organizării unor forme de viaţă muzicală concertistică în direcţia promovării creaţiei contemporane. Ele se împletesc cu munca de compozitor, inserând realizări notabile, ce marchează ascendent maturizarea muzicianului.(...)


Pentru activitatea sa publicistică antifascistă, aderarea la Partidul Comunist nu putea rămâne fără urmări. În 1939 i se intentează un proces
politic, iar după câteva luni este internat în lagărul de la Tg. Jiu. în apărarea lui s-au ridicat Mihail Jora si George Enescu. La 1 decembrie 1943, după o detenţie de doi ani şi jumătate, este eliberat şi i se stabileşte domiciliu obligatoriu la Craiova, unde va rămâne până la 23 august 1944, împreună cu prima lui soţie, Rodica Socor, cu care va avea, în 1945, un fiu.
La 1 noiembrie 1944 este numit dirijor al Orchestrei Simfonice Radio, iar la 6 martie 1945 ocupă postul de subdirector general pentru programe, apoi director general şi preşedinte al Comitetului de Radio de pe lângă Consiliul de Miniştri, funcţie pe care o deţine până în anul 1952. (...)


În 1952 este ales membru corespondent al Academiei Române. În legislatura 1952-1956 este deputat în Marea Adunare Naţională, iar în anii 1955-1958 membru în Consiliul Mondial al Păcii. Pentru meritele muncii artistice şi pentru creaţia sa muzicală Matei Socor a fost distins, în 1949, cu Premiul de Stat clasa I, iar în 1951 cu titlul de Maestru Emerit al Artei. (...) Între anii 1959- 1961 Matei Socor se consacră activităţii componistice. În 1958 se căsătoreşte cu Florica Mezincescu. Urmează o perioadă grea în viaţa compozitorului, internări la spital, convalescenţă. Starea inimii rămâne precară, apoi se înrăutăţeşte treptat”.


A încetat din viaţă pe 30 mai 1980.


#citeşte mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiţii grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei româneşti, Dumitru Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Spiru Haret, cel dintâi astronom român

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Groaza de a fi văzut mort a primului mare critic modern al literaturii române, Garabet Ibrăileanu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Întâlniri fatidice. Licenţiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Tragicul sfârşit al întemeietorului şcolii economice româneşti - Virgil Madgearu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: I.L. Caragiale îl considera pe Missir „cel mai omenos şi inteligent prieten al său”