#DobrogeaDigitală Calea de ieşire din sărăcia şi marasmul economic este investiția în inteligența tinerilor, „bogăţia naturală a ţării”

 
Profesorul Petre T. Frangopol, care ne-a părăsit în urmă cu doi ani, a fost unul dintre cei mai fertili oameni de știință români, din ultimii 50 de ani. Cu o operă științifică imensă și o contribuție uriașă la susținerea educației românești, savantul constănțean constituie modelul  omului conștient de misiunea sa, care a muncit până în ultima clipă, cu devotament și dăruire.
 
A absolvit Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, revenind aici, șase decenii mai târziu, pentru a-și primi diploma de cetățean de onoare al municipiului Constanța.

A absolvit Facultatea de Chimie Industrială, Politehnica din Iaşi, în 1956, iar în 1968 și-a luat doctoratul la Politehnica din Timişoara. A făcut studii post-doctorale la National Research Council of Canada, Division of Chemistry, G. Washington University, Washington D.C., Dozentenstipendium Humboldt, Germania. A lucrat în cadrul Laboratorului de Chimie Organică al Politehnicii din Bucureşti (1958-1963) şi în cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA) Bucureşti (1957-1994).



A predat la Universităţile: „Al. I. Cuza“ Iaşi, Facultatea de Fizică (1991-1998), unde a contribuit decisiv la crearea secţiei de Biofizică şi a primei secţii de Fizică Medicală la o Universitate din România, „Vasile Goldiş“ Arad (1997-1998), „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca (1999-2002) şi Politehnica Bucureşti (2002-2004).

Autor al peste trei sute de lucrări științifice, publicate în periodice românești și străine de specialitate, membru de onoare al Academiei Române, secția de științe chimice, membru în Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea de politici în domeniul educației și cercetării, fost consilier la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Petre T. Frangopol s-a bucurat de prestigioase premii, diplome și medalii, care i-au onorat și confirmat prodigioasa activitate profesională: Premiul „Constantin Miculescu” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul chimiei biofizice (1990), Diploma de onoare a Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (2006) pentru contribuții deosebite în activitatea institutului, de la înființarea acestuia, Diploma de Profesor de Onoare a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (2008) și Marea diplomă de onoare a Comisiei Naționale de Arheometrie (1997).
 
În urmă cu două decenii, în anul 2002, ieşea de sub tiparul Editurii „Albatros” Bucureşti primul volum din seria celor șapte, adunate sub genericul „Mediocritate și excelență – O radiografie a ştiinţei şi a învăţământului din România”, o analiză de anvergură a procesului de învăţământ şi cercetare, realizată cu mijloace ştiinţifice şi cu înaltă competenţă chiar dinăuntrul sistemului, de către un eminent profesor şi cercetător român, care a căutat mereu să aducă în fața societății necesitatea prioritizării politicilor de încurajare și finanțare a școlii românești, de care depinde viitorul acestei.
Iată ce scria autorul, în introducere:
 
„Ca un martor din interior al dezvoltării cercetării româneşti (din 1956 până astăzi) am considerat ca o datorie morală să-mi exprim opinia asupra ansamblului şcolii şi cercetării din această perioadă. Din păcate, la început de secol XXI, se poate constata că nu avem şi o educaţie corespunzătoare societăţii mileniului III, în care cercetarea ştiinţifică universitară să fie inseparabilă de sistemul de educaţie - aşa cum este în statele civilizate ale lumii (v. capitol IV „Ştiinţa şi educaţia în alte ţări"). Una dintre cele mai importante căi de ieşire din sărăcia şi marasmul economic în care se afundă România de astăzi este investiţia ce trebuie făcută în inteligenţa tinerilor, în studentul sau cercetătorul tânăr care dovedeşte valoare, performanţă. Ei reprezintă specialiştii de mâine, bogăţia naturală a ţării.”
 
#citeşte mai departe în „Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România” 
#„Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România”, vol.I
#Autor Petre T.Frangopol

Dacă, în urmă cu 124 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală „Calitatea unei naţiuni depinde de elitele sale”

#Dobrogea Digitală: Ne putem educa pentru a fi „altfel”