#DobrogeaDigitală Lobby pentru un intelectual dobrogean „merituos, dar oropsit”

• O scrisoare deschisă a lui Constantin N. Sarry către prim-ministrul Nicolae Iorga

 
În urmă cu 90 de ani, în vara anului 1931, Constantin N. Sarry îi trimitea o scrisoare deschisă lui Nicolae Iorga, „decan al cugetării şi simţirei româneşti”, care tocmai fusese însărcinat de Carol II să formeze un guvern tehnocrat.
Demersul marelui jurnalist constănțean viza recomandarea lui I.N.Roman ca reprezentant de seamă al dobrogenilor, „un mare Român şi patriot, care de o jumătate de veac slujeşte cu vrednicie, cu cinste şi cu dezinteresare, cauzele şi interesele Neamului”.



Din nefericire, I.N.Roman nu mai apuca să slujească Dobrogea din Capitală, căci se săvârșea din viață o lună mai târziu, la 12 iulie 1931. Totuși, el a rămas o efigie pentru orașul de la malul mării, numele său fiind purtat de o stradă, o școală și de Biblioteca județeană din Constanța.
Documentul este reprodus din revista „Dobrogea Jună” XXVII, Nr. 84, din 4 iunie 1931, indexată în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”.
 

„SCRISOARE DESCHISĂ: DOMNULUI NICOLAE IORGA, PROFESOR UNIVERSITAR, preşedinte al Consiliului de Miniştri
Indiferent de convingerile ce împărtăşeşte şi de credinţele cărora se închină, care intelectual din ţara aceasta nu s-a simţit pătruns de o deosebită emoţie şi n-a salutat cu o firească măgulire, apariţiunea decretului prin care Majestatea Sa Regele Carol II vă încredinţa mai deunăzi, distinse Domnule Profesor, formarea cabinetului - sarcină pe care până azi aţi reuşit s-o duceţi la capăt.
Era în această satisfacţiune quasi-obştească a cugetătorilor şi cărturarilor români şi o recunoaştere a unei răsplăţi ce întârziase să vină şi o nădejde de zile mai bune pentru toţi slujitorii celui mai frumos dar şi mai arid din câmpurile de muncă şi activitate omenească. Şi nădejdea înviorătoare prinsese aripi cu atât mai mari, cu cât lipsea unui ceea ce se chiamă partid în jurul Domnieivoastre, găsiserăţi necesar şi nemerit să vă adresaţi la o seamă de intelectuali din ţara noastră, chemându-i să vă secondeze la greaua sarcină, în care spiritul şi cultura Domniei-voastre, vă indicaseră de mult şi la care tronul apelase abia acum.

Ceea ce a surprins şi a îndurerat însă, în deosebi pe noi, Dobrogenii, e că în chemările ce aţi făcut cu acest prilej, prea onorate Preşedinte al Consiliului de Miniştri, aţi trecut cu vederea pe Ioan N. Roman, quintezenţa intelectualităţii provinciei transdunărene; pe Românul a cărui operă spirituală şi naţională - o ştiu pertinamente - nu vă e străină şi ale cărei servicii şi cunoştinţe aţi ştiut a le aprecia personal şi în deajuns în timpul ocupaţiunei, când justificarea şi valorificare dreptelor revendicări ale României asupra Dobrogei, trebuiau făcute cu competinţă, cu autoritate şi cu toată căldura unui suflet ce simţea şi credea. - a unui suflet aşa cum era şi este acela al d-lui Ioan N Roman.

E locul şi sorocul, distinse Domnule Profesor, să reparaţi această omisiune. Ilustrul nostru constănţean, care în modestia şi în mândria intelectualului demn, n-a putut să vă tragă de pulpană - ca atâţia alţii, mulţi din ei fără nici un fel de pregătire şi cădere - candidează azi la un scaun de senator în Parlamentul cu a căruia alcătuire v-a delegat Destinul, de atâtea ori nedrept şi cu Excelenţa voastră.

O singură şi scurtă recomandaţiune - şi răsplata dreaptă pe care noi, simpli muritori şi cetăţeni, ne-am propus-o pentru intelectualul nostru meritos dar oropsit, va fi o faptă îndeplinită.
În această curată speranţă mi-am permis a adresa Domniei Voastre, decan al cugetării şi simţirei româneşti, aceste umile rânduri. Pornite din adâncul inimei, ele nu pot suna în deşert, întro inimă atât de bogat înzestrată ca a Excelenţei Voastre.

Să nu vedeţi, Excelenţă, în Ioan N. Roman, candidatul unui partid politic, ci pe reprezentantul cel mai autorizat al intelectualităţii dobrogene şi pe un mare Român şi patriot, care de o jumătate de veac slujeşte cu vrednicie, cu cinste şi cu dezinteresare, cauzele şi interesele Neamului. Cu adâncă plecăciune. Constantin N. Sarry”

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: arhiva Aurelia Lăpușan


Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”