#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Votul e secret, aşa de secret, încât numai Cel de Sus poate să-l cunoască”

În toamna anului 1906, aveau loc alegeri locale în Constanța, iar singura cale de promovare a candidaților și programelor electorale era, pe atunci, presa vremii.

Cele câteva gazete dobrogene găzduiau, așadar, în paginile lor, discursurile înfocate ale candidaților la funcțiile de consilieri comunali în administrația urbei de la malul mării.

Un asemenea discurs electoral, intitulat „Apel către alegători”, este publicat în ziarul „Cuvîntul"  nr. 36, din 29 octombrie 1906 (antologat în volumul  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“) purtând semnăturile simpatizanţilor Partidului Naţional-Liberal:  Scarlat Vârnav, Or. M. Grigoriu, Ion Sântu, George Bendrell, Cristea Georgescu, Athanase Rainof.

Autorii discursului critică sever „neînfrânata risipă” a administraţiei conservatoare a oraşului Constanţa și își iau „angajamente solemne”, încercând să convingă alegătorii de bunele intenții ale liberalilor și de binefacerile viitoare ale noii administrații, promițând „sdravene reduceri de cheltueli” și „bună rânduială în gospodăria oraşului”.
 

„Cetăţeni, La 5 Noembrie viitor sunteţi chemaţi a alege 6 consilieri comunali ai oraşului nostru. Ziua aceasta este o zi de mare însemnătate pentru Constanta, de oarece, acum, ca nici o dată de modul cum vă veţi exercita drepturile cetăţeneşti, depinde şi soarta voastră şi viitorul familiilor voastre.
În adevăr, nici odată nu a trecut comuna aceasta prin încercări aşa de grele, ca acele de astăzi. De aproape doui ani de zile, o administrațiune nu numai nepăsătoare, dar duşmană intereselor noastre celor mai de căpetenie cată printr'o neînfrântă risipă, prin angajarea a fel de fel de întreprinderi, să ne vâre în datorii, pe care nici nu ştie cum le va plăti şi nici nu-i pasă cine le va plăti. S'au clădit, precum ştiţi băile dela Mamaia; s'au întrebuinţat dară banii noştri, cari nu puteau fi cheltuiţi de cât în lucrări de înfrumuseţare a Constanţei, pentru ca la o depărtare de 10 chilometri, să se înfiinţeze o concurenţă întregei negustorimi, otelieri, cârciumari, băcani şi comercianţi de toate treptele; s'au parcelat terenuri la Mamaia, s'au vândut locuri de casă, se proiectează construiri de oteluri, birturi, parcuri şi localuri de petrecere, aşa că se pregăteşte înjghebarea unui oraş nou, care vă va lipsi de foloasele cele avute, din vizita ce în fiecare vară o făceau sezoniştii la Constanţâ. Se svonise, pentru a se linişti lumea, că o mare parte a cheltuielilor ce a necesitat construirea stabilimentului de băi de la Mamaia, precum şi drumul de fer până acolo, vor fi.plătite din bugetul căilor ferate. Desfidem să ni se dovedească, că Direcțiunea generală a drumurilor de fer va lua vre-o parte măcar din acea sarcină; ar trebui anume o lege pentru ca să i se pună o asemenea obligaţiune - şi, precum e în deobşte cunoscut, nici o lege de aşa fel nu există. Trei sute cinci zeci de mii lei s'au cheltuit până acum la Mamaia; întreaga această sumă urmează s'o plătim noi din pungile noastre. Dar chiar dacă băile de la Mamaia ni s'ar fi dat degeaba, totuşi aceasta pentru noi e o pagubă şi o nenorocire - prin faptul deplasării intereselor oraşului şi ale locuitorilor săi.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

 

Aţi fost trataţi ca nişte nevârstnici, sau, mai drept vorbind, ca nişte robi! E oare cu putinţă, să răbdaţi mai departe o aşa înjosire? E oare cu putinţă, ca să primiţi a fi reprezintaţi şi de acum înainte de nişte indivizi, cari, neavând nimic de perdut, nu v'au arătat decât dispreţ şi v'au considerat ca pe o turmă bună de îngenunchiat şi de speculat ?
Cetăţeni,
Subsemnații, cari în trecut am dovedit cât de mare ne este râvna de a vedea domnind o bună rânduială în gospodăria oraşului, cari. când am plecat acum doui ani, noi şi prietenii noştri, din capul comunei, am lăsat 1.200.000 în casa comunală, ne-am hotărât a ne pune candidaturile, ca adversari neîmpăcaţi ai sistemului, care cată pe de o parte să vă ducă la faliment, iar pe de alta, să vă răpească acele drepturi pe cari legea vi le consfinţeşte.
Luăm angajamentul solemn - şi ştiţi că v'am obişnuit a cunoaşte, că cuvântul nostru a fost de-a pururea sfânt - că vom înfrâna, pe cât ne va fi cu putinfă, cheltuielile sălbatice puse la cale. Vom face, pe cât e ÎI1că timp, sdravene reduceri de cheltueli, aşa că pe de o parte înflorirea oraşului, pe care totdeauna am urmărit-o, să nu aibă a suferi, dar totodată să nu fie secate acum dela început isvoarele viitoarei propăşiri. Ne mai angajăm a aduce regulă în haosul provenit din modul cum a fost făcută împărţirea locurilor de casă distribuite locuitorilor din oraş. Cunoaşteţi, că ideea de a face o asemenea împărţire este a noastră, timpul însă ne-a lipsit pentru a o aduce la îndeplinire. Cerusem dela guvern - care încuviințase cererea noastră, - cedarea către comună a tuturor locurilor virane, cari sunt stăpânite de Direcţiunea căilor ferate. Aceste locuri voiam să vi le distribuim, căci nu ne venise în gând nici să vă instalăm fie în ţigănie, a cărei expropriere cere încă mult timp şi mulţi bani, fie în afară de raza oraşului, prin cimitire părăginite. Încăput în mâinile unor incapabili, gândul nostru a fost aşa tâlmăcit încât nu numai că s'au pus oamenii pe drumuri, din cauza unor încurcături fără sfârşit, dar încă titlurile de proprietate carei s'au eliberat de Primărie chiar dacă sunt trecute prin Tribunal nu constituesc decât acte şubrede, de oarece ele sunt făcute în dispreţul prescripţiunilor formale ale legei asupra comptabilităţei publice.
Vom lua dar dispoziţiunile trebuitoare, pentru ca o lege specială să consfinţească paşnica posesiune a noilor proprietari, ferindu-i în viitor de mizeriile asemănătoare cu acele îndurate de împroprietăriţii rurali, cari, precum se ştie, sunt veşnic ameninţaţi cu deposedarea şi bat scările tribunalelor. Vă făgăduim în fine, că în tot timpul, în care vom avea cinstea să vă reprezintăm, vă vom pune în orişice împrejurare în cunoştinţă de hotărârile noastre, fie printr-o publicitate cfit de întinsă, fie prin întruniri, la cari toţi veţi fi chemaţi.
La aceste întruniri vă vom cere sfatul şi sprijinul trebuitor. Prin aceasta, se va desvolta şi aci adevărata viaţă cetăţenească, fără de care nu puteţi fi puşi la adăpostul uneltirilor mizerabile, pe cari le înduraţi astăzi. Astfel se vor stabili şi legăturile de mântuitoare încredere, între toate straturile sociale ale acestui oraş, în folosul şi pentru progresul lui cât mai neîntârziat.
Aşa dar, sus inimile! Apelul nostru este îndreptat către toţi oamenii cinstiţi. Toți gospodarii, toţi cei cari râvnesc ameliorarea soartei lor, toţi acei cari au în fundul inimei lor o licăreală de neatârnare, îşi vor strânge rândurile şi vor merge la urnă liniştiţi şi cu conştiinţa împăcată, căci îşi îndeplinesc astfel una din cele mai mari datorii cetăţeneşti: datoria către ţara care-i hrăneşte; datoria şi către familia, care trebue s'o crească şi s'o apere de mizerie şi ruină.
Să nu aibă nimeni grije de urmările votului său; votul e secret, aşa de secret, încât numai Cel de Sus poate să-l cunoască. Numai acei, cari se tem de verdictul obştiei. pot respfindi mincinoasa afirmariune, că s'ar putea şti cum şi pentru cine veţi vota. De aceea dar să vă feriţi de ei, ca de unii cari vor să vă siluiască voinţa şi speră să vă robească şi de rândul acesta. Lozinca noastră este acea înscrisă pe vechile steaguri ale ţărilor române: «Judecata dreaptă va birui».
Şi vă putem încredinţa, că cu ajutorul lui Dumnezeu şi al d-voastre, aşa are să fie !
Scarlat VÂRNAV, Or. M. GRJGORIU, Ion SÂNTU, George BENDRELL Cristea GEORGESCU, Athanase RAINOF.”

 
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu
 
Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
 
Sursa foto: Ilustrație din „Ţările Române văzute de artişti francezi - Sec. XVIII și XIX“, de G. Oprescu (1926), volum aflat în Biblioteca ZIUA de Constanța

Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Despre străinii din Dobrogea… nu tocmai de bine

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Tulcea în decădere continuă şi Constanţa în desvoltare progresivă şi în stare înfloritoare“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Nu s'a făcut nimica din ceea ce s'ar fi putut face cu poporul atât de blând al Dobrogei“