#DobrogeaDigitală „Trebue să se mobilizeze toate forţele românismului pentru o operă de creaţiune folositoare ţării”

 

În ziarul „Dobrogea Jună” nr.32 din 24 noiembrie 1936 (indexat în volumul  „Dobrogea Jună. Caleidoscop”), se comentează pe marginea Conferinței ținute la Constanța de profesorul Nicolae Iorga, în sala teatrului Tranulis.

Marele istoric a fost prezent și la inaugurarea Teatrului din 23 septembrie 1927, prilej cu care a prezentat o Conferință despre Dobrogea.



Ca președinte al Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor, Iorga s-a întâlnit cu reprezentații „Ligei” din Constanța și cu un public format din personalități ale vieții publice și culturale locale, aducând în discuție câteva aspecte importante cu privire la politica economică românească în Marea Neagră și îndemnând la mobilizarea tuturor forțelor, pentru „renaşterea economică a ţărmului mării”.
 
„Invitat la Liga culturală din localitate, d-l profesor N. Iorga a vorbit duminică în sala cinematografului «Tranulis» despre Politica economică în Marea Neagră.

Dimineaţă, cu acceleratul de 11, d. profesor Iorga a venit în localitate fiind întâmpinat la gară de conducătorii Ligii culturale şi un numeros public.

În sala Cinema «Tranulis» luase loc din vreme un mare număr de ascultători: Pe scenă erau: P. S. Episcopul Gherontie, avocat Chirescu, preşedintele Ligii, Consilier de Curte, Stoicescu, avocaţii Gherghel, Aurel Vulpe, d-na Maria Dimitriu-Castană, Postelnicu ş.a.

Vorbitorul a început prin a se scuza că Duminica trecută, fiind reţinut la deschiderea Parlamentului, nu a mai putut veni la Constanţa; de asemenea a trebuit să schimbe şi subiectul care era «Veneţia» pentru că, deşi păstrează poporului italian aceleaşi prieteneşti sentimente, totuşi sunt împrejurări când mărturisirea lor se impune a fi amânată.

D-sa arată că poporul românesc nu se sperie de ameninţările ce ne vin de peste hotare, pentru ceea ce am dobândit cu atâtea greutăţi şi jertfe, poporul român va şti să le apere.

Vorbind despre situaţia socială, culturală şi materială a poporului nostru, conferenţiarul spune că pentru ridicarea lui la un grad mai înalt, trebuie să ne dăm toate silinţele, prin şcoli, conferinţe şi o viaţă politică mai morală, căci politica nu trebuie să fie un mijloc de corupţie.

Poporul nostru cu atâtea virtuţi, încât ar putea sta alături de orice alt popor din lume, însă politicienii sunt de vină. Din aceştia avem atât de mulţi încât nu ştiu în ce ceruri să-i trimitem, spre a scăpa de dânşii.

Făcând o incursiune în trecutul nostru, d-sa citează o mulţime de lupte, care ne arată că românul a avut noţiunea mării şi în trecut, şi cum poporul nostru are astfel o cutezanţă care se potriveşte cu capriciile mării şi care va face să nu ne înspăimântăm nici de cele mai îngrozitoare furtuni.

Vinovaţii cu împiedicarea expansiunii româneşti pe mări sunt numai turcii, care nici ei nu au fost capabili să continue tradiţiile veneţienilor şi genovezilor. Noi le putem relua, căci nu mai suntem împiedicaţi de ruşi. Vorbind despre situaţia actuală din Rusia sovietică, conferenţiarul accentuează că aşa cum se formează în Rusia noua generaţie nici gând nu mai poate fi imperialismul ţărilor de odinioară.

Deci drumul nostru este netezit prin felul cum se face educaţia viitoarei generaţii ruseşti. Arată apoi, că din cele mai străvechi timpuri, mocanii din Ardeal au pătruns în Dobrogea, astfel că la recunoaşterea oficială a alipirii Dobrogei de patria mumă, după războiul din 1877, noi veneam aici cu drepturi câştigate.

Adresează apoi un călduros apel factorilor noştri conducători de a înzestra flota noastră comercială cu cât mai multe vapoare, pentru ca steagul românesc să brăzdeze toate mările, spre a se face cunoscut pretutindeni. În acelaşi timp trebuie să se mobilizeze toate forţele românismului pentru o operă de creaţiune folositoare ţării, pe care o putem face, dacă o vom vrea. Pentru afirmarea noastră nu pot fi mari jertfele ce trebuesc făcute.

Încheie, spunând că o renaştere economică a ţărmului mării, unită cu o afirmare energică a dreptului nostru în aceste ape este o parte din programul viitorului.”

#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto : captură youtube/arhiva TVR


Citește și:

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Inaugurarea primului teatru din Constanța, marcată de prezența savantului Nicolae Iorga