#DobrogeaDigitală Vasile Conta, „întemeietorul filosofiei româneşti”

Filozof de talie internațională, fost ministru, coleg de clasă cu Ion Creangă, prieten cu Mihai Eminescu, profesor universitar la Iași, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste.
Despre el, Eminescu spunea: „D-l Conta, ca scriitor, e din numărul a celor puţini,care nu reproduc numai idei nerumegate din cărţi străine,ci gândesc mai cu seamă singuri.”

Într-adevăr, cunoștințele sale profunde despre mitologia populară, etnologie, metafizică, epistemologie, ontologie,au fost distilate în concepte și teorii inovatoare, într-un sistem originar care fac din Conta unul dintre ceimai de seamă gânditori români. Sistemul său filosofic a fost expus în lucrările: Teoria fatalismului (1875-1876); Teoria ondulaţiunii universale (1876-1877); Originea speciilor (1879); Încercări de metafizică (1879); Întâile principii care alcătuiesc lumea (1888); Bazele etafizicii (1890); Însemnări şi cugetări (1892).

A prezentat, de asemenea, un şir de faimoase prelegeri,pe teme precum: Materialismul, Fetişismul, Starea economică etc, susţinute în cadrul „prelecţiunilor populare” organizate de Junimea.
A mai abordat probleme de filosofie a educaţiei, de filosofie a istoriei, filosofie a statului sau a dreptului.
Iată cum este prezentată această importantă personalitate, fiu de preot armean din Moldova,de către regretatul publicist Simion Tavitian, în volumul „Armeni sub cupola Academiei Române”.
 


„Vasile Conta. S-a născut la 15 noiembrie 1845 în Cahul(Basarabia) [...]

În perioada 1869-1872 studiază la Institutul de Comerț din Anvers și la Facultatea de Drept a Universităţii din Bruxelles. În 1872 primeștetitlul de doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. În acela;i an ocupă,prin concurs, postul de profesor la Catedra de Drept Civil a Facultăţii deDrept de la Universitatea din Iași.

În 1879, este ales deputat al "fracțiunii liberale şi independente" aPartidului Liberal. În 1880, în guvernul prezidat de l.C.Brătianu, ocupăfuncția de ministru al Cultelor si Instrucțiunii Publice. Pentru că proiectul său de reformă a învăţământului, ce conţinea prevederi înaintate, nu a fostacceptat, și-a dat demisia, fiind apoi numit membru al Înaltei Curți de Casație.

Vasile Conta nu împărtăşea întrutotul părerile unor junimiști. Participă la ședintele acesteia, ia parte la dezbateri, ține conferințe. La insistențele lui Pogor si Negruzzi, acceptă să citească opera filosoficăTeoria fatalismului, care a și fost imediat publicată în Convorbiri literarepe anul 1876.

"Duminica trecută - scrie Eminescu - d. V .Conta a ținut prelegerea sa asupra fetișismului. După cum era ușor de prevăzut pentru cei carecunosc individualitatea intelectuală a acestui scriitor, prelegerea sa a fostfoarte interesantă și a ținut încordată atențiunea auditorilor mai mult de o oră și jumătate.

Precum nici se putea altfel, d. Conta a judecat despre fetişismul anticdupă asemănarea celui modern, arătând apoi urme defetișism în credințelede astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a dovedit a fi cu totulcorectă, limpede şi fără săritură.Cu această ocazie, d-sa a dezvoltat o sumă de etnologice, încât fiecare propoziție conținea ceva nou; totodată a dovedit o cunoștințăamănunţită a mitologiei populare române, a cărui analogie cu credințelepopulare ale altor popoare a făcut-o cu totul evidentă.

Dar tocmai din cauza bogăţiei de cunoștințe, desfăşurate cu aceastăocazie, sarcina unei dări de seamă pe scurt devine aproape cu neputință.
Dsa a dovedit că credința în duplicitatea existenței noastre a pornit de la faptul că fiecare își are umbra sa. De acolo vedem la cei antici sufletele în chipde umbre, de aceea după credinta poporului românesc, cel căruia i se ieaumbra, trebuie să moară.Dar fiindcă toate lucrurile au o umbră, după credintele primitive toate lucrurile sunt însuflețite, astfel încât sălbatecul calcă pretutindeni pesuflete, din cari cele mai multe sunt reale și putine, anume cele ale rudelor și prietenilor, sunt bune. Cu aceeasi claritate a desfăşurat apoi metodele dea omorî sufletele, de a dobândi prietenia lor, de a le aservi; a arătat cum toate mişcările în natură îi păreau produse de spirite, cum vântul e reprezentat ca o mulțime de spirite, ce biciuiesc frunzele pădurii și valurileapelor, cum zefirul e un spirit mângâios ce spune povești florilor, care râdde toate aceste rămâind serioase numai pietrele bătrâne, care în vieața lorlungă ştiu că aceste sunt deşertăciuni uşoare.

Mai ciudată este credința că ființele au mai multe suflete, a cărorvecinicie constă tocmai într'aceea că-şi ascunseră sufletele bine.
Credința că pe când omul doarme, sufletul lui iese din trup și umblăpe unde vrea, a dat nastere la vraja prinderii sufletului prin chemărimângâioase, a închiderii lui în ceară și într'o viță de păr și a nimicirii lui.
Strigoii, luarea din urmă, făcutul, deochietul, făcutul de dragoste,toate se reduc în urma urmelor la unul şi acelaş princip, că adică sufletuldupă credința primitivă muritor - în neatârnarea de trup poate fi vrăjit,prins, aservit și că e supus unor formule magice.

Departe de a fi măcar a suta parte din mulţimea faptelor, aduse deprelector, și tot aşa de departe de a fi reprodus cugetarea unitară, care lepătrundea pe toate, ne mulțămim numai cu aceste câteva însemnări,sperând că d .Conta va face din ele obiectul unui studiu serios".[...]
Prelegerile lui Conta erau competent făcute, expuse în mod admirabil, încât societatea "Junimea" câștigase în persoana marelui filosofun publicist fecund și un conferențiar gustat de public.

Teoria fatalismului entuziasmase pe Eminescu, care asistase înaceea seară la ședința Junimii. Poetul a rugat pe Conta să-i citeascăurmarea, căci dorea să cunoască sfârşitul sistemului de cugetare al mareluifilosof. Conta invită pe Eminescu acasă la dânsul, citindu-i întreg studiul [...]

Moare în vârstă de 37 de ani (21 aprilie 1882). Înmormântarea s-afăcut la Cimitirul Eternităţii din Iasi, la 25 aprilie 1882.
În "Timpul" din 25 aprilie 1882, Eminescu scrie un necrolog pentrumarele său prieten, analizându-i activitatea filosofică şi politică.
Vasile Conta are o importanţă covârşitoare asupra spiritului neamului românesc. A fost întemeietorul filosofiei româneşti, scriind în această direcție lucrări originale de o reală valoare: Teoria fatalismului; Teoria ondulațiunii universale; Introducere fn metafizică; Bazele metafizicii; Întâiele principii care alcătuiesc lumea.

A arătat, în scurta lui activitate parlamentară, care trebuie să fiescopul unei politici cinstite dedicate poporului, intereselor acestuia.
A fost un conferențiar și un orator de mare talie care a considerat tribuna ca un amvon, unde trebuie să vorbeşti gândind, înlăturând demagogiacare stăpânea pe atunci societatea românească.
Patriot convins, a luptat pentru ridicarea economică si intelectuală asemenilor, convins în propăşirea și înflorirea viitoare a ţării.
Conta, împreună cu Eminescu şi Creangă, rămân figurile cele mai mari pe care Iașiul le-a dat la sfârşitul secolului al XIX-lea.”
 
#citeşte mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române”
#„Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 123 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Scriitorul Arșavir Acterian descrie personalitatea contradictorie a lui „Zambacu”

Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

Condiţii grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei româneşti, Dumitru Bagdasar

Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar

Spiru Haret, cel dintâi astronom român