In Memoriam istoricul Nicolae Gostar

Remarcabilă personalitate a arheologiei românești, legată de Dobrogea și în special de șantierul de la Adamclisi, profesorul și cercetătorul Nicolae Gostar avea să-și găsească neașteptatul sfârșit la Constanța în ziua de 23 octombrie 1978.





O cuprinzătoare biografie a celui care semnează cartea „Marele monument funerar roman de la Adamclisi. Studiu epigrafic” am găsit în revista Pontica” nr. 12 din 1979, autor A. Panaitescu, din care vă prezentăm fragmente revelatoare ale legăturii sale cu Dobrogea.


„Născut la Deva, în 2 martie 1922, într-o familie de muncitori, Nicolae Gostar a urmat cursurile elementare și liceale în orașul natal. Încă din acele timpuri elevul Nicolae Gostar a manifestat aptitudini pentru studiul istoriei antice o pământului românesc. În anul 1942 s-a înscris la Facultatea de istorie a Universității clujene mutată, din cauza războiului, la Sibiu. A participat la luptele pe care armata română le-a dus pentru eliberarea Ardealului de Nord. A terminat studiile universitare în anul 1947.


În cadrul facultății urmează cursurile profesorului C. Daicoviciu, T. A. Naum, Romul Cîndea, Mihai Macrea etc. Remarcat de academicianul C. Daicoviciu, ca și de celelalte cadre didactice universitare pentru pregătirea sa deosebită și pasiune pentru cercetare este numit în anul 1948 asistent la Universitatea din Cluj-Napoca. Alături de studierea cu pasiune și discernământ a istoriei antice, arheologiei și limbilor clasice, participă la campaniile arheologice de pe șantierele cetăților dacice din Munții Orăștiei. (...)


A avut strânse legături cu arheologia Dobrogei participând, în ultimii ani, la săpăturile de pe șantierul arheologic de la Adamclisi. De altfel contactul permanent cu istoria veche a pământului dintre Istru și Pontul Euxin, cu inscripțiile descoperite aici, s-a materializat în multe articole, în studii epigrafice de o înaltă ținută științifică: «Lupta populațiilor de la gurile Dunării împotriva autorităților romane» (1961); «Miliariu roman din nordul Dobrogei» (1963); «Monumente epigrafice inedite din lapidariul Muzeului regional de arheologie Dobrogea» (1963) ; În volumul «Noi monumente epigrafice din Scythia Minor» (1964); «Misiunea lui Tiberius Claudius Pompeianus la gurile Dunării» (1968) ; «Inscripțiile de la Tropaeum Traiani»; (1969); «Despre mormântul lui Ovidiu la Tomis» (1970).


De altfel teza de doctorat «Marele monument funerar roman de la Adamclisi. Studiu epigrafic» (1978) este o va dă peremptorie că istoria pământului istro-pontic a stat permanent în atenția profesorului si cercetătorului Nicolae Gostar. Cercetările epigrafice și arheologice efectuate de ilustrul om de știință în Transilvania, Moldova și Dobrogea, capacitatea acestuia de a evidenția aspectele cele mai semnificative din istoria antică a României, aducând de multe ori în discuție interpretări noi, deosebit de bine fundamentate științific, au determinat înalta apreciere de care s-a bucurat în rândurile specialiștilor, atât din țară, cât și de peste hotare. (...)


A fost un oaspete permanent și colaborator al Muzeului de istorie și arheologie din Constanța. A participat la sesiunile științifice organizate la Constanța cu comunicări de o deosebită ținută științifică, cuprinzând numeroase interpretări noi, primite cu un mare interes de lumea științifică, contribuind în acest mod la ridicarea prestigiului manifestărilor constănțene. În același timp a fost un participant activ la discuțiile prilejuite de comunicările prezentate de alți cercetători, intervențiile sale remarcându-se prin interpretările propuse, prin informațiile date.


Omul Nicolae Gostar a fost pentru muzeografii constănțeni, ca de altfel pentru toți cercetătorii mai tineri din întreaga țară, mulți dintre ei foștii săi elevi, un adevărat prieten, care fie la sesiuni, fie pe șantierele arheologice, oferea cu multă generozitate numeroase informații inedite, iar cu vorba sa ardelenească și cu nelipsita-i pipă din colțul gurii adăuga, când era cazul, câte o glumă”.


Sursa foto: https://revistapontica.wordpress.com/