„La revolutie se și moare, nu-i așa?”, de Col. (r) Remus Macovei

 
În anul 2009, la Editura Boldaș, din Constanța, Col. (r) Remus Macovei scotea de sub tipar volumul „La Revoluție se și moare, nu-i așa?”.
 
Pentru a oferi cititorului un reper în legătură cu conținutul cărții, autorul a apelat la un motto din Voltarie: „Adevărul este un fruct care nu trebuie cules decât atunci când este complet copt”.
 
În „cuvânt înainte”, Remus Macovei a menționat că acest volum este dedicat constănțenilor are au ieșit în stradă în decembrie 1989, cu scopul de a înlătura regimul totalitar. El a mai mărturisit că cele 152 de pagini au fost scrise și cu un „sentiment acut de rușine” provocat de mai mulți factori precum: acțiunile Armatei Române, pasivitatea justiției din țară care nu a tras la răspundere vinovații pentru evenimentele din decembrie 1989, sau politicienii și militarii participanți la Revoluție care încearcă în continuare să păcălească poporul. Motivația lui Remus Macovei pentru scrierea lucrării a stat în faptul că și-a dorit să reliefeze adevărul în fața constănțenilor cu privire la evenimentele petrecute în zilele de final ale anului 1989.
 
Capitolul I, „Planificarea represiunii la Constanța”, debutează cu momentul ședinței Comitetului Politic Executiv (C.P.Ex.) din 17 decembrie 1989, în cadrul căreia, la propunerile lui Nicolae Ceaușescu s-au luat următoarele măsuri: „să lichidăm repede ce este la Timişoara”; „să punem trupele în stare de luptă, atât ale Ministerului de Interne cât şi de la Apărarea Naţională”; „oriunde se încearcă vreo acţiune, lichidată radical, fără niciun fel de discuţii”.
 
În capitolul II, intitulat „Lupta pentru putere”, Remus Macovei a abordat subiecte legate de: sediul Inspectoratului Județean al Ministerului de Interne, Miliția Municipiu, comitetul provizoriu de organizare și consiliul provizoriu al F.S.N. de la Casă Albă.
 
În capitolul III, autorul oferă cititorului date despre participarea militarilor constănțeni la restabilirea ordinii interne, date statistice referitoare la victimele produse în județul Constanța și a prezentat evenimentele care s-au soldat cu victime.
 
În ultimul capitol, în prima parte, Remus Macovei a trecut în revistă o listă a eroilor martiri din Constanța, redând vârsta, profesia, starea civilă, data morții, locul, cauza decesului și calitatea. Nu mai puțin de 25 de eroi martiri se regăsesc în această secțiune. În a doua parte, Col. (r) Remus Macovei deplânge faptul că atât la nivel național, cât și la nivel local, cinstirea memoriei eroilor martiri nu se face așa cum se cuvine. În ultima parte a acestui capitol, autorul amintește de monumentele ridicate în memoria eroilor martiri. Este vorba despre: un grup funerar al eroilor martiri, 3 troițe, 2 plăci comemorative din marmură și 4 monumente.
 
Conținutul lucrării este îmbogățit de cele 30 de anexe.      
 
Regăsiți mai jos cuprinsul volumului:
Prefaţa
 
Cuvânt Înainte

Capitolul I. Planificarea Represiunii La Constanţa (Pagina 13)

Capitolul II. Lupta Pentru Putere (Pagina 21)


Capitolul III. Jertfa De Sânge A Constanţenilor (Pagina 47)

Capitolul IV. Cinstirea Memoriei Victimelor (Pagina 87)
 
Bibliografie

Index Persoane
 
Anexe
 
 
Despre Remus Macovei
 
Colonelul (rtr) Remus Macovei s-a născut la 25 aprilie 1952, în Galați, într-o familie muncitorească.

În anul 1969 va fi recrutat pentru a urma cursurile Liceului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, pe care le va termina în anul 1971.
În perioada 1971 - 1974 urmează cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la absolvirea căreia va fi avansat locotenent.
Va urma cursurile Academiei Militare, Facultate Comandă și Stat Major (1981 - 1983) și va absolvi Cursul postacademic comandanți regimente/brigăzi (1986).

Pe parcursul a 28 de ani (1974 - 2002) va activa la comanda unor subunități și unități militare din garnizoanele Medgidia, Mihail Kogălniceanu, Basarabi, Topraisar și Constanța.

În perioada 2002 - 2023 a publicat următoarele lucrări: „Legalitatea acțiunilor armatei în situații de criză internă” (2002), „Corupția și armata română” (2004), „Erori umane, victime colaterale” (2004), „Ghid practic pentru militarii profesioniști” (2005) - coautor Emanoil Vlăduț, „Regimentul 34 de la Constanța la Kandahar” (2007) - coautor Costin Scurtu, „Regimentul 36 infanterie. O istorie în imagini” (2009), „La revoluție se și moare, nu-i așa?” (2009), „Cartea de aur a eroilor martiri ai revoluției. Județul Constanța” (2009), „Cartea de aur a eroilor comunei Cumpăna” (2010), „Generalii de armată” (2012), „Condamnările generalilor” (2012), „Eroii musulmani în Armata Română” (2013), „Cartea de aur a eroilor orașului Hârșova” (2015), „Monumentul eroilor sârbi” (2016), „De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănțeni în campania 1916 - 1919” (2017), „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2018), „Ocupația militară a Dobrogei de către Puterile aliate” (2018), „Regimentul «Călugăreni» nr. 40. Sufletul, pușca și mitraliera” (2019), „Cartea de aur a militarilor constănțeni jandarmi, grăniceri, polițiști militari și pompieri jertfiți în campanile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2019), „Stan Poetaș - Generalul nepereche” (2020), „Sirius. Angola 1981 - 1982. Misiune îndeplinită” (2020) - coautor Dumitru Toma, „Cartea de aur a eroilor din localitățile Siliștea și Țepeș Vodă” (2021) - coautor Alexandru Ionașcu, „Aportul militarilor români la unirea Dobrogei cu România” (2021), Omagiul Eroilor. Monografia operelor commemorative de război din județul Constanța – 2022, Lacrimi și flori pentru eroi. Monografia Cimitirului Internațional de Onoare “Mircea cel Bătrân”(2023), Corifeii Armatei Populare –(2023).

Este coautor al unor lucrări realizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Muzeul Național de Istorie Militară „Ferdinand I”, Arhivele Militare Române și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.

A colaborat la revistele: Enigmele istoriei (redactor corespondent), Document, Dosarele istoriei, Tactica și strategia, Spirit militar modern, România Eroică, Misiunea, Pontica.

Este director al revistei Arma Pontica, realizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județeană Constanța.

Începând cu anul 2021 este membru asociat al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.