#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ și placheta CJC #RespectTeatru, pentru actrița Nina Udrescu (galerie foto)

Născută pe 27 martie 1955, de Ziua Mondială a Teatrului... poate un semn al predestinării, îndrăgita actriță Nina Udrescu este absolventă a Facultății de Teatru din Tg. Mureș, promoția 1982, clasa prof. univ. Constantin Codrescu 1982 – 1985.
 
A fost actriță la Teatrul Dramatic Baia Mare, între anii 1985 - 2004, apoi actriță la Teatrul Dramatic Constanța din 2004. A interpretat roluri în spectacole regizate de Cătălina Buzoianu, Dominic Dembinski, Andrei Mihalache, Grigore Gonța, Dan Alexandrescu, Gheorghe Jora, Dan Vasile ș.a.
Între anii 2000 - 2005 a fost lector universitar la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius“. De-a lungul anilor a fost răsplătită cu Premiul de interpretare la Gala Tinerilor Actori - 1987; Premiul de interpretare la Festivalul Național de Teatru, București, 1985; Diploma de onoare pentru merite deosebite în slujirea scenei constănțene, acordate de Teatrul Dramatic Constanța și Primăria Municipiului Constanța, 2001, dar și cu Diploma de Excelență pentru rolul din „Livada de vișini“, acordată de Teatrul Național Constanța și Consiliul Județean Constanța.
 
Iar ZIUA de Constanța, printr-un gest de aleasă prețuire, se alătură palmaresului său impresionant cu un gest simbolic, petrecut la evenimentul din 12 iunie 2018, intitulat „Incredibila memorie a teatrului constănțean“, prilej de reîntâlnire pentru generațiile de aur ale scenei constănțene.
 
Nina Udrescu s-a numărat printre cei 62 de laureați, acordându-i-se Medalia „Jean Ionescu“ împreună cu placheta #RespectTeatru, inițiată de Consiliul Județean Constanța, dar și scrisoarea de recunoștință a Primăriei Constanța.
 
O nostalgică schiță-portret am găsit în cartea „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“, scrisă de Georgeta Mărtoiu și Anaid Tavitian, din care vă prezentăm un fragment.
 
Cartea poate fi citită în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Nina Udrescu a venit la Constanța în anul '85, de la teatrul din Baia Mare, unde debutase și unde crease în trei ani mai multe personaje decât apucă să înfăptuiască o actriță, de regulă, în vreo zece. Și nu roluri oarecare: Lena („Leonce și Lena"), Nina („Pescărușul"), Zoe („O scrisoare pierdută"), Margareta („Gaițele"), He-lene („Privește înapoi cu mânie"). Toate, personaje tumultuoase, cu trăiri interioare puternice, cu izbucniri patetice; majoritatea, ființe ultragiate de insensibilitatea semenilor sau apăsate de relația lor cu unversul, de întrebările fundamentale ale existenței, de năzuința spre absolut.
 
Actrița avea deci o carte de vizită impresionantă și cunoscută prin intermediul cronicilor. Nu este de mirare, așadar, că primul rol în care a fost distribuită aici, de către Dominic Dembinski, a fost Silvia din piesa „Acești îngeri triști" a marelui și insolitului dramaturg D .R. Popescu, prezent - din păcate - doar o singură dată, atunci, pe această scenă. (Premiera- februarie, '86). 
 
Cum să poată descrie cineva ce poate face o actriță hipersensibilă ca Nina, atunci când se întâlnește cu un personaj ca Silvia? Intram în sala de spectacol eu și ieșeam o alta; sau poate tot eu dar fără să mă recunosc ... Am văzut spectacolul de mai multe ori și de fiecare dată am avut senzația aceasta, că eram una până la vederea acestuia și cu totul alta după. Știu sigur că nu sunt singurul spectator care a trăit această experiență stranie. Arta unui actor poate fi un seism, un taifun care-ți schimbă datele sufletului, poate chiar și destinul. Ajungi să te raportezi la ea ca la un etalon. 
 
Citește și: 
 
#RespectTeatru Au construit din iubire, iar ZIUA de Constanţa le-a oferit... nemurire. Digitalizarea celor şapte cărţi despre comunitatea teatrală constănţeană a provocat un proiect unic în România (galerie foto)

Galerie foto: