#Citește Ovidius! Publius Ovidius Naso - „Ibis, blestemul bardului“

Previziunea lui Ovidiu privind supraviețuirea sa de-a lungul veacurilor s-a împlinit; ba există temeinice mărturii că ea a fost chiar depășită. Într-adevăr, admirația pe care i-au arătat-o nenumăratele generații i-au asigurat lui Ovidiu o glorie nepieritoare, el devenind unul dintre cei mai populari poeți din întreaga antichitate. Opera lui poetică a străbătut cu strălucire secolele și a intrat glorioasă în patrimoniul culturii universale.
 
(Nicolae Lascu, „Ovidiu“, 1973, pag. 80)
 
 
Am împlinit zece lustri și pînă la vîrsta aceasta
Muza mea nu-mi turbură stihul cu stropi de venin;
N-ar putea nimeni citi în atîta mulțime de cînturi,
Cîte Nasoane a scris, nici un cuvînt jignitor.
N-am fost rănit decît eu de pe urma poemelor mele,
Stihuitorul lor doar pin a sa artă pieri.
Numai un om - și aceasta e marea mea jale - îmi strică
Faima blîndeței firești ce totdeauna-am avut.
Oricine-ar fi el, nu vreau să-i dau numele încă pe față,
Dar mă silește să iau arme ce n-am folosit.

Unui sărman surghiunit în ținuturi bătute de Crivăț,
Pace nu-i dă acest om nici să trăiască uitat.
Rănile-mi vechi ce se vor liniștite din nou răscolește,
Face ca numele meu să se audă prin for.
El îmi oprește soția să umble în haine cernite,
Pe nefericele-i soț ca de-ngropare jelind.
Cînd sfărîmată de valuri, corabia mea se scufundă,
Bîrna ce-am prins ca să scap vrea să mi-o smulgă din mîini.
El care dintru-nceput se cădea să înăbușe focul,

Vine cu gînduri de jaf chiar în căminul aprins.
Vrea-nfometat să sfîrșesc, rătăcind pe meleaguri străine;
O! cît de vrednic ar fi lui să se-ntoarcă-acest chin!
Zeii mi-au fost mult mai blînzi, mai ales cel mai mare dintr-înșii,
Nu m-a lăsat să trăiesc fără mijloace-n surghiun.
Cu mulțumiri amintesc totdeauna a lui bunătate.
La orișicare prilej sufletu-i rar preamăresc.
Pontul mă va auzi și-acel zeu poate-mi schimbă surghiunul.
Țărm mai aproape să pot martor să iau într-o zi.
Dară, barbarule, tu, ce-n picioare mă calci cînd căzut-am,
Și-n ale tale săstriști mă vei avea ca dușman!
 
„Ovidiu. Cele mai frumoase poezii“, Editura Albatros, 1969, pag. 169

Citește și:  

#Citeşte „Găteala femeilor în trecut şi astăzi“!: Publius Ovidius Naso - „Dresuri pentru faţă“

#Citeşte „Sfaturi către tinere“: Publius Ovidius Naso

#Citește „Femei legendare“!: Publius Ovidius Naso - „Penelope către Ulise“

#Citeşte „Dragostea Corinei“!: Publius Ovidius Naso - poezia erotică

#Citește „Arta iubirii“: Publius Ovidius Naso - poezia iubirii

#Citește „Tristele“!: Publius Ovidius Naso - poezie din exil

#Citeşte „Scrisori din Pont“!: Poetul Ovidius, brand al orașului, între adevăruri și legende (galerie foto)