​Reverență pentru Dobrogea ZIUA de Constanța unește comunitățile prin cultură și tradiție. Te Deum și lansarea unui volum memorabil semnat de Aurelia Lăpușan (GALERIE FOTO)

• Sărbătoarea Dobrogei capătă o semnificație aparte pentru echipa cotidianului ZIUA de Constanța, marcând 146 de ani de la revenirea acestei provincii la patria mamă.
• Cu respect și admirație, ZIUA de Constanța scrie despre oamenii care au contribuit la dezvoltarea Dobrogei, un patrimoniu uman de excepție, lăsat moștenire ca îndreptar de iubire și devotament.
• În acest context, pe 23 noiembrie 2024, cotidianul a organizat o serie de evenimente speciale.
• Ziua a început cu o slujbă de Te Deum, oficiată la Biserica Greacă Schimbarea la Față - „Metamorphosis” din Constanța, recreând atmosfera anului 1878 printr-o fotografie simbolică realizată pe scările lăcașului de cult.
• Ulterior, la Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare”, a avut loc lansarea volumului „Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile”, semnat de Aurelia Lăpușan.
• Cartea reprezintă un omagiu adus oamenilor care au modelat istoria și identitatea Dobrogei.

An de an, cotidianul ZIUA de Constanța recreează momentele anului 1878 și a adus în atenția publică fragmente importante din istoria Dobrogei, organizând campanii culturale de mare anvergură și nu numai, iar anul 2024 nu se lasă mai prejos.

Sărbătoarea Dobrogei capătă pentru colectivul publicației ZIUA de Constanța o semnificație aparte. La 146 de ani de la revenirea provinciei la țară scriem cu reverență despre oamenii ei care i-au zidit devenirea, acel fabulos patrimoniu uman care ne-a lăsat moștenire un prețios îndreptar de iubire.



Pe 23 noiembrie 2024, echipa ZIUA de Constanța a recreat, alături de etniile dobrogene, slujba Te Deum de pe scările Bisericii „Metamporphosis” din Constanța, apoi a organizat o lansare de carte în incinta Teatrului pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare“ Constanța. Slujba de Te Deum a avut loc, sâmbătă, 23 noiembrie 2024, la Biserica Greacă Schimbarea la Faţă - „Metamorphosis”.



La finele slujbei, pe scările lăcașului de cult, a fost recreată  fotografia din 1878, iar imaginile vor rămâne în memoria colectivă a urbei, o moștenire pentru urmașii noștri, care va avea un loc de cinste în istoria nescrisă a Constanței, dar mai cu seamă în cea a tuturor familiilor participanților.

Volumul poartă numele „Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile“. Sub logoul ziarului ZIUA de Constanța, inițiatorul și susținătorul proiectului, se află semnătura unui mai vechi colaborator al publicației, Aurelia Lăpușan. Lansarea volumului a avut loc, pe 23 noiembrie 2024, la ora 11.00, la Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare“ Constanța.
 

Slujba Te Deum, oficiată de un sobor de preoți la Biserica Greacă din Constanța
 
Evenimentul a debutat cu slujba Te Deum, oficiată de un sobor de preoți la Biserica Greacă din Constanța. Lăcașul de cult a fost  neîncăpător pentru enoriașii care participă la slujbă.

Printre cei prezenți s-au numărat Florin Goidea - șeful CN ACN Constanța, Dorin Popescu - expert în geopolitică, analist politic, eseist, cadru universitar, diplomat, președinte fondator al Asociației Casa Mării Negre, Dragoș Zisopol - membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României, Anton Antoniadis - președintele comunității elene Elpis Constanța, Monseniorul Ieronim Iacob, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, subprefectul Ali Șenol, George Măndila,  Ruxandra Serescu - director general Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Nicolae Artion - președintele Comunității Rușilor Lipoveni din Constanța,  col. (r) Remus Macovei - președintele Asociației Cultul Eroilor Regina Maria, Muftiul Murat Iusuf, Liliana Piscanu -  şef al Serviciului Monitorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate Situații de Urgenţă din cadrul Prefecturii Constanţa, Erwin Șimșensohn - directorul Teatrului de Stat Constanța, Vasile Nicoară - directorul Colegiului Mircea cel Bătrân,  conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, Ovidiu Dunăreanu - preşedintele Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Dobrogea, Daniela Vitcu  - decanul Facultăţii de Arte,  Anca Constantin - Decanul de la Facultatea de Construcții,  Amelia Stănescu -  directorul interimar al Bibliotecii Județene I.N. Roman din Constanța,  prof. ing. Anghel Cristina – directorul Liceului Teoretic Ovidius.



La slujbă au participat mai multe doamne, care s-au întrunit în „Asociația Iubitorilor costumelor populare românești“. Toate erau îmbrăcate în costume populare românești care au o vechime de zeci de ani. La eveniment a participat și un grup de elevi de la Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza“ Constanța.

„Mulțumesc Domnului că le-a rânduit pe toate și că azi sunt aici. Împreună ne amintim ce înseamnă istoria noastă comună a Dobrogei. Popoarele adevărate sunt cele care nu-și uită eroii și trecutul. Noi îi comemorăm azi pe cei care au făcut posibilă prezența noastră, azi, aici. Ne aducem aminte de tinerii ostași care și-au dat viața pentru libertate. Duceți mai departe ceea ce au lăsat strămoșii noștri - Dobrogea. Să ducem cu demnitate mai departe tradițiile Dobrogei" a declarat Dragoș Zisopol, membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României.

„Toți suntem constănțeni și dobrogeni. Este păcat să nu rememorăm, an de an, acest măreț eveniment" a spus, la rândul său, Anton Antoniadis, președintele Comunității Elene Elpis Constanța.

 

Fotografia istorică a Dobrogei, recreată la Biserica „Metamorphosis”
 
Participanții la slujba Te Deum au recreat, pe scările lăcașului de cult, fotografia din 1878. Imaginea va rămâne o moștenire pentru Constanța, pentru urmașii noștri și, cu siguranță, pentru familiile participanților.
 



Lansare de carte: „Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile“
 
Evenimentul a continuat la Teatrul „Căluțul de Mare“ Constanța. Cei prezenți în sală au urmărit filmul lansat în 1912 numit „Independenţa României - Războiul Româno-Ruso-Turc“.  Filmul a fost dedicat Războiului de Independenţă 1877-1878 și a fost pus la dispoziţie de oldromania.com prin amabilitatea domnilor Radu Bălaș și Peter Szoverfi.

Aurelia Lăpușan și-a întâmpinat invitații, înmânând fiecăruia câte o carte. Cuvântul de deschidere i-a aparținut actorului Dan Cojocaru.
„Azi ne întâlnim cu toții, fii ai Dobrogei, pentru a sărbători. Aurelia Lăpușan își lansează volumul «Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile». Și tot azi sărbătorim ZIUA de Constanța, care a împlinit 24 de ani. Cultura a făcut Dobrogea românească!", a spus în debutul evenimentului de lansare actorul Dan Cojocaru.
 
Gabriel Croitoru: „Evenimentul contribuie la perpetuarea tradițiilor legate de Dobrogea“
 
Gabriel Croitoru, consilier cultural al preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, a subliniat faptul că acest eveniment este important deoarece contribuie la perpetuarea unor tradiții legate de Dobrogea.

„Vă mulțumesc pentru invitația la acest eveniment, organizat de ZIUA de Constanța. Evenimentul este important deoarece contribuie la perpetuarea unor tradiții legate de Dobrogea. O felicit și pe Aurelia Lăpușan, care își lansează azi un volum nou“, a punctat Gabriel Croitoru.

 
Imnul Dobrogei, compus de regretatul Dumitru Lupu pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad

Imnul Dobrogei a fost interpretat de baritonul Iulian Bratu. Imnul Dobrogei este compus de regretatul Dumitru Lupu pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad. Compoziția a fost lansată pe 1 decembrie 2015 la Ateneul Român.
 



Claudia Tanislav, directorul publicației ZIUA de Constanța, despre cronologia evenimentelor culturale organizate de ZIUA de Constanța


 

„În anul 2015, cotidianul ZIUA de Constanța a început să sărbătorească Dobrogea. Atunci l-am invitat pe tenorul Vasile Moldoveanu la Constanța, unde a primit titlul de cetățean de onoare, iar Universitatea Ovidius i-a acordat titlul Doctor Honoris Causa. Apoi, ZIUA de Constanța a început să digitalizare cărți vechi de peste 100 de ani. Au fost organizate mese rotunde la redacție, cu diverși invitați.  În 2017, am decis să reconstituim ZIUA Dobrogei cu autoritățile locale. Am instituit și distincția Meritul Dobrogean. Tot în 2017, am organizat o seară la teatru cu Aida Abagief" a dezvăluit Claudia Tanislav, directorul ZIUA de Constanța.

 
Citește și. La invitaţia cotidianului ZIUA de Constanţa Tenorul Vasile Moldoveanu revine, astăzi, acasă

Soprana Aida Abagief omagiată la Teatrul "Oleg Danovski" în prefaţa spectacolului "Liliacul" (galerie foto+video)
 
În aceași an a fost organizat și un tur turistic al municipiului Constanța. Pe 23.11.2017,  ZIUA de Constanţa a lansat biblioteca virtuală.

Citește și: #sărbătoreșteDobrogea LIVE VIDEO & TEXT. ZIUA de Constanţa lansează biblioteca virtuală. Ce autorităţi din judeţele Constanţa şi Tulcea participă. Un omagiu adus personalităţilor dobrogene
 

„În noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța devenea, în premieră, ziarul regional care „punea la cale” primul eveniment ce avea să deschidă o inspirată și îndrăzneață serie de manifestări dedicate Zilei Dobrogei, alegând drept dată aniversară ziua de 23 noiembrie, zi în care armatele române intrau în Constanța. Primul fond documentar dobrogean online și primele 10 distincții Meritul Dobrogean  Pe 23 noiembrie 2017, la împlinirea a 139 de ani de la revenirea provinciei sub administrație românească, sub genericul #SărbătoreşteDobrogea, se lansa o susținută campanie de conştientizare, menită să reînvie istoria acestui vechi pământ și să renască în noi mândria apartenenţei și dorința de a-i cunoaște și a-i onora trecutul.

În sala „Remus Opreanu” a Consiliului Judeţean Constanţa, în prezența reprezentaților la vârf ai autorităților publice din Constanța și Tulcea - cărora li se cerea implicare şi responsabilitate -, a unor oaspeți de seamă din lumea culturală și universitară, se lansa primul Fond documentar online susţinut de platforma unui ziar regional românesc, purtând titlul «Dobrogea de ieri şi de azi».  Zeci de cărţi rare, de reviste valoroase şi colecţii personale, cumpărate de ZIUA de Constanța, ori primite ca donație sau împrumutate, deveneau disponibile pentru publicul din toată lumea, în cadrul Bibliotecii Digitale ZIUA de Constanța. De asemenea, se instituia distincția „Meritul dobrogean”, care se acorda, post-mortem, mai multor personalități remarcabile legate de provincia dintre Dunăre și Mare:  Virgil Coman, Zaharia și Petre Covacef, Gheorghe Dumitrașcu,  Puiu Enache, Dumitru Lupu, Constantin Novac, Gavrilă Simion, gen. Adrian Soci, Adrian Rădulescu, Olimpiu Vladimirov“, a mai punctat Claudia Tanislav.

 

Citește și. Carte Dobrogea Academica în Biblioteca Virtuală


În 2018, ZIUA de Constanța a organizat două mese rotunde despre digitalizarea  trecutului şi încrederea în viitor. Tot în 2018, a fost lansat  proiectul #RespectTeatru șii cartea „Dulcea Povară“ a lui Jean Badea. Decernări medalia Jean Ionescu.

„În 2018 am organizat un eveniment la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“, unde au participat peste 80 de persoane foști angajați. Emoțiile celor prezenți m-au determinat să merg mai departe. În același an, am făcut demersuri ca Școala din comuna Dorobanțu, județul Călărași să poarte numele lui Adrian V. Rădulescu. În 2018, am făcut și un film documentar dedicat lui Adrian V. Rădulescu, fostul director al Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța", a mai adăugat Claudia Tanislav. 

  

Citește și: #DobrogeaDigitalăGarabet Kümbetlian, „Amintiri și povestiri“ - o apariție editorială de excepție, disponibilă de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța


Pe 3.10.2018,  ZIUA de Constanța a prezentat filmul documentar „Adrian V. Rădulescu-ctitorul“, o producție Imago Studio, finanțată de cotidianul ZIUA de Constanța, cu sprijinul MINAC.

Pe 23 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, Dobrogea românească împlinea 140 de ani și era din nou celebrată, ca spațiu al echilibrului și toleranței, sub genericul „Etniile împreună pentru Dobrogea”.

Citește  și: #Dobrogea143 Meritul dobrogean pentru Alexandru Barnea, arheolog (17 februarie 1944 - 7 mai

Tema celei de-a doua ediții a manifestării organizate de cotidianul ZIUA de Constanţa (și găzduită de sala „Remus Opreanu” a Consiliului Județean Constanța) a fost sugerată de profesorul Constantin Vitanos, reputat director al Colegiului Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu”, şi a fost dedicată mozaicului etnic dobrogean. Astfel, reprezentanţilor etniilor armeană, albaneză, bulgară, greacă, germană, a evreilor, ai etniei poloneze, ai ruşilor-lipoveni, ai celei tătare şi ai celei turce li s-a oferit prilejul, în ordine alfabetică, să adreseze mesajul de preţuire pentru pământul ce le-a fost leagăn de-a lungul atâtor generaţii.

Se omagia, cu această ocazie, o altă serie de oameni remarcabili, cu contribuții importante la dezvoltare și consolidarea culturii dobrogene în România și în lume: Vasile Canarache, Comandor Constantin Costăchescu, Ion Drugan, Jean Ionescu, Mihai Irimia, Garabet Kumbetlian, Contraamiral Horia Macellariu, Mehmet Niyazi, Preot Nicolae Paveliu, Simion Tavitian.
 

„În 2019, la propunerea ZIUA de Constanța, Petre T. Frangopol și Traian Gomoiu au primit titlul de cetățeni de onoare ai municipiului Constanța. În același an, am reușit sa tipărim un volum semnat de inginerul Garabet A. Kümbetlian. 

ZIUA de Constanța a inițiat diploma Meritul Dobrogean. În 2021, împreună cu un grup de tineri, am vizitat toate siturile cetăților din Dobrogea, lucru care a permis lansarea volumului dedicat cetăților din Dobrogea – «Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials»" a continuat Claudia Tanislav. 

Citește și. #DobrogeaAcademică. Şedinţă extraordinară a Consiliului Local Constanţa. Academicienii Petre T. Frangopol şi Marian-Traian Gomoiu devin cetăţeni de onoare ai municipiului (galerie foto+video)
 

„Ulterior, împreună cu publicația Info Sud-Est am organizat o expoziție la Parlamentul României, dedicată castelului Reginei Maria din Mamaia și cetăților din Dobrogea. Cred că evenimentul a avut rezultat, deoarece Primăria Constanța a cumpărat terenul pe care se află castelul, iar Ministerul Culturii îl va reabilita" a mai subliniat Claudia Tanislav.

Citește și: #Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația MillennialsLa mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, ZIUA de Constanța!

 
Ovidiu Dunăreanu, despre cartea lansata de Aurelia Lăpușan
 

„Mă bucur că particip, aici, la evenimentul organizat cu prilejul intrării trupelor românești în Dobrogea. E un moment extraordinar această zi pentru Dobrogea. Eu vin de la Ostrov, dintr-o familie de mocani și dobrogeni. Când am ajuns la bibliotecă, am cunoscut-o pe Aurelia Lăpușan. Împreună căutam informații despre Dobrogea. Aurelia Lăpușan a publicat toate informațiile adunate în mai multe volume monumentale. Doamna Lăpușan și regretatul ei soț au adus informații despre înaintașii noștri. Cartea de față, «Patrimoniul uman al Dobrogei. Contribuții și destine remarcabile», m-a năucit cu informația și frumusețea ei. Vă rog să o citiți. ZIUA de Constanța a fost excelentă că s-a ocupat de editarea acestui volum“, a punctat Ovidiu Dunăreanu, președintele Uniunii Scriitorilor, filiala Constanța.

 


Mesajul Aureliei Lăpușan. „La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, ZIUA de Constanța!“
 

„La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, ZIUA de Constanța! Azi e ziua recunoștinței. Eu îmi exprim recunoștința pentru strămoșii mei, care mi-au inspirat dragostea față de Dobrogea. Îmi exprim recunoștința pentru soțul meu. Și azi, în mod deosebit, recunoștința mea se îndreaptă către o ființă care iubește Dobrogea din toată ființă sa, Claudia Tanislav, care este prietena adevărului. Ea și echipa ei extraordinară, ai cărei membri știu bine ce fac“, a declarat conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan.

„În editarea cărții m-am folosit de fondul documentar. În carte sunt prezentate 40 de personalități pe care nu ar trebui să le uităm“, a mai adăugat Aurelia Lăpușan.

Evenimentul a culminat cu un mic recital susținut de artista Ileana Şipoteanu, care a intrepretat 3 melodii: „O simplă-ntâmplare!“, „Ce mult te-am iubit!“ și „O seară la Constanța“.



La final, tenorul Iulian Bratu și artista Ileana Şipotean au interpretat, în aplauzele publicului, slagărul „Mă-ntorc la tine, mare albastră!“
 
Despre filmul „Independenţa Românâniei - Războiul Româno-Ruso-Turc, datat 1912

 
Filmul este mut, firesc pentru acel moment, şi a avut premiera în data de 1 septembrie 1912, la cinematograful Eforie din București, şi era la momentul lansării cel mai lung film din lume, având o durată de două ore.

După cum aminteam, filmul a avut iniţial 120 de minute, din care s-au păstrat 82 de minute. Producătorii filmului sunt Leon Popescu, Grigore Brezeanu, Societarii TNB şi Pascal Vidrașcu. Realizarea filmului a costat 400.000 lei, o sumă considerabilă la vremea aceea. Regia îi aparţine lul Aristide Demetriade, iar autorii scenariului sunt Petre Liciu, Aristide Demetriade şi Constantin Nottara. Din distribuţie fac parte Ar. Demetriade, C. Demetriade, C-tin Nottara, A. Athanasescu și Metaxa-Doro.

Aristide Demetriade a fost distribuit în rolul domnitorului Carol I, doamna Elisabeta fiind jucată de soţia acestuia, Constanţa. Constantin Nottara a primit rolul lui Osman Paşa, pe când jarul Rusiei, Alexandru al II-lea, a fost interpretat de priceputul machior Pepi Machauer, de la Teatrul Național. Personajele principale ale filmului, Peneş Curcanul şi soția lui, Rodica, au fost interpretaţi de Aurel Athanasescu şi Jeni Metaxa-Doro.

Pentru scenele de luptă au fost folosiţi 80.000 de oameni, printre care şi cadre militare. Filmul a fost apreciat în străinătate, fiind difuzat la Budapesta, Viena şi Paris. Leon Popescu l-a promovat intens şi în Anglia.
 
Despre Leon Popescu
 
„Personaj-cheie al începuturilor cinematografiei româneşti, Leon Popescu a realizat cu fonduri proprii primul film românesc, «Independenţa României» (1911), fiind cel mai lung din lume la acea dată. Pelicula l-a inspirat mai târziu pe Nae Caranfil să regizeze «Restul e tăcere» (2007). Nume precum Aristide Demetriade, Grigore Brezeanu şi, poate cel mai important, Leon Popescu au fost personaje-cheie ale începuturilor cinematografiei româneşti. Dacă Demetriade şi Brezeanu au fost primii regizori consacraţi din România, lucrând la capodopere precum «Amor fatal» şi «Oţelul răzbună», Leon Popescu a fost probabil cel mai important producător de film pe care Bucureştiul l-a avut în perioada antebelică. El a înfiinţat societatea «Cipeto» în 1914, organizaţie care a devenit prima casă de producţie din România ce importa aparate de proiecţie de format mic şi închiria filmele realizate de Marioara Voiculescu“.
 
Opere unice înaintea Primului Război Mondial
 
„Cinematografia românească a produs opere unice în spaţiul balcanic chiar dinaintea Primului Război Mondial. Filme precum «Înşir'te mărgărite» sau primul film românesc de ficţiune «Amor fatal» sau «Independenţa României» (1911), peliculă care l-a inspirat pe Tudor Caramfil să regizeze «Restul e tăcere» (2007), au fost adevărate megaproducţii la vremea lor. Utimul, de exemplu, era inspirat din Războiul de Independeţă al României şi era, la momentul lansării, cel mai lung film din lume, având o durată de două ore." 14.07.2019, lonela Stănilă, Adevărul.
 
14 noiembrie 1878 - Proclamație către dobrogeni și armată
 
Dis de dimineață, pe 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu (comandantul diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea), prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului.

Cu acest prilej a fost citită soldaților „Proclamația către armata română”, document redactat de Mihail Kogălniceanu. El suna astfel:

„Soldaţi! Puterile mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, această veche posesiune a prinţilor noştri de mai înainte. Azi veți pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veți merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca frați ai locuitorilor, care de azi înainte sunt concetățenii noștri.

Soldați! În această nouă Românie veți găsi o populațiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veți găsi și locuitori de alt neam și alte credințe. Toți aceștia, care devin membri ai statului român, au același drept la protecțiunea și la dragostea voastră! Între ei veți găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Vă recomand cu deosebire ca să respectați credința lor.

Fiți în mijlocul noilor voștri concetățeni, ceea ce ați fost atât în timp de pace, cât şi pe câmpul de onoare: model de bravură şi de disciplină, apărători ai drepturilor României și anteluptători ai legalității și ai civilizației Europei; astfel vă cunoaște acum întreaga Europă, și cu mândrie confirmăm aceasta. Așadar, drum bun soldați și Dumnezeu să vă apere!

Trăiască România! Dat la Brăila la 14 noiembrie, anul 1878”. Semnează Regele Carol I.

 
Citește și:

Consiliul Local Municipal a votat! La propunerea ZIUA de Constanța, două străzi din oraș vor purta numele academicienilor dobrogeni, Petre T. Frangopol și Marian-Traian Gomoiu (DOCUMENTE)

 Au pătimit apărând credinţa şi demnitatea poporului român. 9 martie - Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989 (VIDEO)
 
De la Memorialul Sighet la Memorialul Poarta Albă (VIDEO)