Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Campania ZIUA de Constanţa „Depolitizarea Spitalului Clinic Judeţean” şi-a atins ţinta. Informaţii desecretizate şi manager desemnat prin concurs (galerie foto+video)
Campania ZIUA de Constanţa „Depolitizarea Spitalului Clinic Judeţean” şi-a atins ţinta. Informaţii desecretizate
21 May, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
8171
Marime text
8171
Marime text
Sala „Remus Opreanu” a Prefecturii Constanţa a găzduit, ieri, dezbaterea publică pe tema „Depolitizarea Spitalului Clinic Judeţean «Sf. Apostol Andrei» Constanţa! Împreună pentru un sistem performant!”, campanie iniţiată de ZIUA de Constanţa, cotidianul organizând, totodată, evenimentul. Acesta a fost susţinut de organizaţiile de pacienţi constituite în condiţiile legii şi de organizaţiile profesionale din domeniul sănătăţii.Dezbaterea a fost moderată de Lavinia Siclitaru. La eveniment îşi confirmase prezenţa şi Dănuţ Căpăţînă, însă, din motive independente de voinţa domniei sale, acesta nu a putut participa. Reamintim că în cursul zilei de 19 mai, Dănuţ Căpăţînă a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, el fiind cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru luare de mită, în formă continuată.
Directorul Spitalului Judeţean, desemnat prin concurs
Campania de presă derulată de ZIUA de Constanţa şi-a atins prima ţintă: viitorul manager va fi desemnat prin concurs, şi nu prin licitaţie de proiecte, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu trei ani, când SRL-ul lui Dănuţ Căpăţînă a fost singurul participant şi, prin urmare, şi câştigător. „În şedinţa Consiliului de Administraţie al Spitalului Judeţean din 19 mai s-a votat ca noul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa să fie ales prin concurs, nu prin licitaţie pentru firme de management, aşa cum a fost până acum. L-am ales pe Cătălin Grasa manager al spitalului deoarece are experienţă. Mai mult, el a mai ocupat această funcţie. Am încredere că doctorul Grasa va face ceea ce trebuie“, a declarat vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al CJC, Cristinel Dragomir.Comentând tema dezbaterii, Dragomir a spus: „Ce înseamnă că spitalul este politizat?“ „Şedinţa CA-ului Spitalului Judeţean de ieri (n.r. 19 mai) era programată mai demult. Urma să analizăm şi să stabilim modalitatea desemnării noului manager: concurs sau licitaţie cu o firmă. Parametrii stabiliţi prin contractul cu firma (n.r. Performance Profile SRL) fuseseră îndepliniţi. Apăruse doar problema legată de Serviciul de Radioterapie“, a precizat, la rândul său, Cătălin Grasa.
Serviciul de Radioterapie nu va mai fi concesionat
„Noi am ştiut că sursa pentru radioterapie va expira. Nu am stat cu mâinile în sân, dar am făcut un studiu de oportunitate: aşteptăm banii de la Ministerul Sănătăţii sau concesionăm Serviciul de Radioterapie. În urma studiului, am văzut că nu se poate concesiona acest serviciu pe o perioadă mai mică de 15 ani. Mai mult, am ajuns la concluzia că CJC nu poate susţine financiar acest serviciu. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ne-au promis că în 2018 vor dota Spitalul Judeţean Constanţa, prin Banca Mondială, cu două acceleratoare de particule. CJC se va ocupa de construcţia unui nou buncăr. Prin urmare, pacienţii cu cancer, până în 2018, vor merge la Bucureşti pentru şedinţe de radioterapie.CJC va demara construcţia unui nou buncăr care va fi gata anul viitor. Acest lucru ne-a preocupat. Dar trebuie respectată legea. Adică să se facă un studiu de oportunitate. Chiar dacă ne dă cineva gratis un accelerator de particule, nu-l putem lua deoarece nu permite legea. Trebuia să facem licitaţie“, a explicat Cristinel Dragomir.
„CJC a început corespondenţa cu Ministerul Sănătăţii în 2010, când am anunţat că în 2016 expiră sursa la Radioterapie. Nu ştiu de ce nu s-au dat în bugetul din 2013 sau 2014 bani pentru Serviciul de Radioterapie“, a adăugat Dragomir. „Adică Sănătatea nu a fost o prioritate pentru CJC?“, a întrebat Lavinia Siclitaru, moderatoarea dezbaterii. „Prioritare au fost secţiile de Chirurgie, Ortopedie, Ginecologie. Nu ajung bani pentru toate. În numele CJC mi-am luat angajamentul pentru construcţia buncărului“, a menţionat Cristinel Dragomir.
Şeful CJC a fost pus în dificultate de jurnalistul Ivona Roşu, care i-a explicat acestuia faptul că putea să iniţieze demersuri concrete înainte de închiderea Radioterapiei şi i-a explicat că este nerealistă varianta unei corespondenţe cu Ministerului Sănătăţii din 2010, atâta vreme cât memorandumurile cu Banca Mondială s-au semnat după anul 2013.
Citeşte şi
Peste 6 milioane de euro alocaţi de la Ministerul Sănătăţii în perioada 2012-2016! A început campania electorală! Radioterapia nu va mai fi concesionată. CJC alocă banii prin metoda hocus-pocus! (document)
Opoziţie neinformată şi o putere dezinteresată! Actualul Consiliu Judeţean pasează cazul „Radioterapia“ urmaşilor!
UPDATE 2 Strigător la cer! Consiliul Judeţean Constanţa a tăiat drastic din suma pentru construirea centrului de Radioterapie
Peste 6 milioane de euro alocaţi de la Ministerul Sănătăţii în perioada 2012-2016! A început campania electorală! Radioterapia nu va mai fi concesionată. CJC alocă banii prin metoda hocus-pocus! (document)
Ce se întâmplă cu angiograful
„Tot ce a fost execuţie bugetară s-a alocat spitalului. În 2008, când s-a făcut Chirurgia cardiovasculară, medicul Pătruţ ne-a spus că dacă va avea o secţie dotată va reduce mortalitatea pacienţilor. De aceea prioritatea numărul unu a fost chirurgia cardiovasculară. Angiograful pe care l-am primit face parte dintr-un proiect al Academiei de Studii Medicale. CJC şi-a luat angajamentul să obţină toate avizele. Noi le-am pus la dispoziţie spaţiul. Nu noi trebuie sa-l punem în funcţiune. Ceea ce a depins de CJC s-a făcut în ceea ce priveşte angiograful“, a răspuns Dragomir.„Mai întâi trebuia achiziţionat un angiograf public pentru pacienţi. Şi apoi Chirurgia cardiovasculară. Un angiograf nou costa 600.000 de euro. Cred că dacă era achiziţionat, în câţiva ani s-ar fi amortizat. Pentru a implanta stimulatoare cardiace este nevoie de angiograf sau de alte echipamente. La Constanţa avem în evidenţă 1.000 de pacienţi“, a adăugat medicul Răzvan Maxim.
„La Constanţa nu avem angiograf public! De fapt, fizic îl avem, dar nu funcţionează nici până la această dată“, a amintit moderatoarea Lavinia Siclitaru.
„În 2010 erau trei cardiologi când s-a concesionat serviciul angiogaf. Acum a rămas doar unul. Nu avem cardiolog intervenţional“, a parat directorul medical Mihnea Avram.
„Serviciul pentru agiograf a fost concesionat în anul 2010. Nu am votat niciodată împotriva proiectelor care vizau Spitalul Judeţean. Doctorii de calitate pleacă în străinătate. Noi le putem oferi medicilor care vin o casă. Domnule Maxim, vă promit tot concursul meu, dar doar ceea ce este legal. Mai mult, am stat de vorbă cu toţi şefii de secţii ai spitalului, rugându-i să fiu informat de orice problemă“, a promis vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al CJC, Cristinel Dragomir.
Doctorul Răzvan Maxim va merge săptămâna viitoare la Consiliul Judeţean pentru a prezenta situaţia cardiologilor cu specializări internaţionale a căror activitate a fost însă blocată de fostul manager Dănuţ Căpăţînă.
Problema delicată rămâne în jurul Cardioscan - Cardiolife, care, în acest moment, îşi desfăşoară activitatea doar cu un cadru medical, ceea ce face imposibilă rezolvarea cazurilor care apar în zilele în care medicul respectiv nu se află la Constanţa. Directorul interimar, Cătălin Grasa, are de rezolvat această problemă, pentru că, din cauza programului de funcţionare al serviciului privat căruia spitalul îi decontează doar zece cazuri pe lună, unii pacienţi îşi pierd viaţa.
Citeşte şi
Soarta angiografului depinde de avize și firme..
Unul dintre avizele necesare punerii în funcţiune a angiografului, emis azi de Primăria Constanţa
Cristinel Dragomir drege busuiocul - „Trebuie să finalizăm lucrările pentru amenajarea angiografului până la 31 decembrie“
Claudiu Palaz - Strutinsky are firme în spital
„Aceste discuţii trebuiau să aibă loc în şedinţele CJC. Consiliul de Administraţie al spitalului decide concesionarea serviciilor. După părerea mea, Consiliul de Administraţie al spitalului este vinovat şi lipsit de transparenţă“, a declarat Claudiu Palaz, fost prefect al judeţului Constanţa.„De ce nu se fac publice toate contractele de achiziţii făcute de Căpăţînă? Trebuie să se ştie cine se află în spatele acestor servicii. Cei numiţi politic în CA-ul spitalului decid totul. Lucrurile trebuiau abordate altfel. De ce nu l-aţi schimbat pe directorul Căpăţînă? Câţi dintre parlamentari au susţinut Spitalul Judeţean Constanţa?“, a continuat Claudiu Palaz.
„Fără transparenţă nu se va rezolva nimic. Toate contractele spitalului trebuie făcute publice. Să le spunem lucrurilor pe nume, să spunem că Strutinsky are firme în spital. Depolitizarea trebuie începută de la transparenţă. Contractele de achiziţii trebuie făcute publice“, a mai precizat Palaz.
„Ne certăm patru ore aici, apoi plecăm acasă şi nu rezolvăm nimic. Şeful partidului pune consilierii judeţeni în ordinea în care o vor ei. Problema rămâne partea medicală. Tot ce e concesionare are un substrat. CJC nu poate da 5.000 de euro unui manager de spital. Directorul spitalului trebuie să fie numit prin concurs. Chiar dacă va fi numit politic, numirea trebuie asumată“, a declarat senatorul Marian Vasiliev.
„Nu există un pericol să se concesioneze Serviciul de Radioterapie. CA-ul spitalului este politic - trei membri din cinci sunt reprezentanţi ai CJC. În ceea ce priveşte banul public, suntem verificaţi cum îl cheltuim“, a spus Cristinel Dragomir.
Citeşte şi
„Strutinsky are firme în spital“
Palaz - „Consiliul de Administraţie al Spitalului este vinovat şi lipsit de transparenţă“
Lidia Valsamos - „Spitalele nu vor fi depolitizate“
Vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP) Constanţa, Lidia Valsamos, a afirmat: „Spitalele nu vor fi depolitizate. Durerea noastră mare e situaţia din spitale, a pacienţilor şi a medicilor“.Adriana Puşcaş - „În România, când dai bani, ţi se zâmbeşte, iar a doua zi trebuie să vii cu mai mult“
„Am venit din Dubai la această dezbatere. Am avut doi pacienţi internaţi la Spitalul Judeţean în 2013 şi 2014. Fratele meu a ajuns la Cardiologie după un stop cardiac. SMURD-ul l-a preluat cu puls, dar cred că a fost o lipsă de comunicare între SMURD şi aparţinător. Am consultat nouă medici. Fratele meu a stat în comă, apoi, după nouă luni, s-a întors la serviciu. După trei zile a făcut iar un stop cardiac. A stat un an în stare vegetativă, la Terapie intensivă. Fratele a fost pus pe un pat lângă un geam deschis, cu o pungă de gheaţă pe abdomen. Am avut un şoc. Problema e că nimeni nu îmi spunea nimic. Am decis să-l transfer la Bucureşti. În momentul în care medicul ATI mi-a zis că i-au scos doi dinţi ca să-i poată pune un tub de oxigen, am fost şocată. Insistam să-l transfer la Bucureşti, la Floreasca. Între timp, fratele meu a fost detubat. A fost intubat din nou! De o infirmieră! La Floreasca, când a fost detubat, s-a descoperit că mai avea un dinte. Avea escare pe coloana din cauza pamperşilor schimbaţi rar. Problema mea a fost lipsa de comunicare cu personalul medical“, şi-a început povestea Adriana Puşcaş.„Am fost catalogată ca un om care a făcut o psihoză, un om care credea că fratele meu poate fi făcut din nou om. Medicii îmi spuneau să mă opresc. La un moment dat, am aflat că medicamentele se decontează. Toate sesizările se opresc la registratură. Domnul Căpăţînă zicea mereu că nu sunt sesizări. După 45 de zile, sesizarea mea nu avea răspuns. Ulterior, am încercat să-l transfer în străinătate. Apoi a ajuns la Spitalul Judeţean şi tata. Cum puteam eu să-i apăr în faţa performanţei medicale? Dosarul meu pentru decontarea medicamentelor fusese oprit la directorul Căpăţînă în birou. Am primit o notificare că biroul managerului Căpăţînă a fost inundat şi că actele de la dosarul meu s-au deteriorat! Aşa s-a încheiat problema deconturilor medicamentelor. La spital eu făceam totul în ceea ce priveşte îngrijirea fratelui meu, dar aveam nevoie de a face echipă medicală cu doctorii, aveam nevoie de sfaturi, dar nu avea diagnostic pe inimă.
Stopul cardiologic se produce din anumite motive. Dar nu mi s-a spus diagnosticul. A trebuit să caut medici care să vină acasă să-i ofere servicii medicale la domiciliu. Sistemul de sănătate din România are multe boli. În România, când dai bani, ţi se zâmbeşte, iar a doua zi trebuie să vii cu mai mult“, a mai spus Adriana Puşcaş.
Fost primar al municipiului Constanţa, Corneliu Neagoe - „Despre spital se vorbeşte urat şi nedrept“
Corneliu Neagoe, fost primar al municipiului Constanţa, a spus: „Trebuie să ne adresăm conducerii spitalului. Şi cu reproşuri, şi cu laude. Despre spital se vorbeşte urat şi nedrept. De când spitalul a fost preluat de CJC, s-au făcut foarte multe. Vorba că cel mai bun medic e trenul spre Bucureşti este o prostie. În CA-ul spitalului nu trebuie să fie neapărat doi reprezentaţi ai CJC şi unul al preşedintelui CJC. Legea nu sancţionează nerespectarea acestor numiri“.
„Trebuie să recunoaştem că avem multe probleme. Şi noi, medicii. Noi, ca medici, şi pacienţii trebuie să facem ceva ca să schimbăm sistemul de sănătate“, a punctat medicul Bogdan Tănase, de la Alianţa Medicilor.
„Cred că, dacă vom sintetiza cele discutate, atunci putem găsi soluţii, fiecare pe palierul său de decizie. Avem 20 de parlamentari la Constanţa, dar eu nu am primit nicio sesizare. Sănătatea nu poate fi lăsată de izbelişte. Avem nevoie de o resetare a acestui mod de operare, nu putem aştepta ca drobul de sare să cadă. Cred că, după ce se vor aşeza lucrurile, se va alege un nou consiliu, să facem un grup de consiliere între parlamentari, CJC şi Primărie, ca să găsim soluţii până se ajunge la un punct critic. Avem exemplul Serviciului de Radioterapie.
Domnule Grasa, aveţi toată susţinerea mea. Să cooperăm cât mai mult! Soluţii pot fi găsite cu cât suntem mai multe voci. Mai mult ne doare partea cu neactivitatea decât cea cu politizarea“, a menţionat deputatul Mihai Tararache.
„Când s-a pus problema ca Spitalul Judeţean Constanţa să treacă în subordinea CJC, s-a făcut un studiu. O firmă care administra spitale din Geneva şi Paris a refuzat să vină la Constanţa. Cu actuala lege a spitalelor nu se poate face nimic. CJC nu are nicio autoritate prin această lege a spitalelor. CJC are doar rol consultativ. Una peste alta, nu am fost puşi în situaţia de a alege în ce să investim, noi doar am cârpit. Nu vreau să rămânem cu ideea că imaginea spitalului este apocaliptică. Nu îmi dau demisia, deoarece nu îmi este ruşine de ceea ce am făcut. Demisiile nu rezolvă nimic“, a precizat, la rândul său, Cristinel Dragomir.
Achiziţiile Spitalului Judeţean, ţinute la secret
Ana Poenaru, reporter Rise Project, l-a întrebat pe Dragomir de ce nu a răspuns la o solicitare pe Legea 544, din data de 8 februarie. De asemenea, jurnalista de la Rise Project l-a întrebat pe Dragomir câţi bani a alocat din 2000 până în prezent spitalului. Dragomir a răspuns că a redirecţionat adresele către spital. Moderatoarea dezbaterii, Lavinia Siclitaru, i-a atras atenţia ca şi cotidianul ZIUA de Constanţa a făcut solicitări la CJC privind achiziţiile spitalului. „I-am dat indicaţii lui Căpăţînă să răspundă“, a replicat Cristinel Dragomir.Spitalul Judeţean, sub lupa CJAS Constanţa
„În prezent, la spital au loc trei controale pe care Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate le desfăşoară. Controalele nu au fost încă terminate şi nu s-au dispus deocamdată măsuri“, a anunţat Aurelia Rădoi, purtător de cuvânt al CJAS Constanţa.Constanţa, pe locul cinci în ţară în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă
„Am adoptat un băieţel care, de trei ani, locuia în spital. Din păcate, Cristian a decedat. Vreau să spun că judeţul Constanţa este pe locul cinci în ţară în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă. De ce judeţul Constanţa se află în acest top? Trebuie să facem ceva în acest sens, deoarece dramele sunt prea mari“, a spus Adelina Toncean.„La Constanţa avem un spital construit înainte de 1989. Între timp, populaţia a crescut, iar în sezonul estival numărul pacienţilor creşte. Noi nu avem spital municipal, spital pentru copii. Spitalul Municipal care există este doar pentru boli infecţioase. În calitate de manager, voi fi cât se poate de transparent. Sa facem politica sănătăţii. Investiţiile vor continua. Recunosc lipsa de comunicare între medici şi pacienţi şi aparţinători, ca astfel de evenimente să nu se mai întâmple. Luni este prima zi în care mă duc la spital ca director. Vă voi pune la dispoziţie toate informaţiile pe care le veţi solicita şi voi sta de vorba cu colegii mei, cu şefii de secţii, să revizuim protocoalele şi să normalizăm relaţia medic-pacient-aparţinător. Va felicit pentru această dezbatere, care priveşte sănătatea, şi nu trebuie să ne oprim aici. Aceste discuţii trebuie să devină permanente“, a spus directorul interimar al spitalului, Cătălin Grasa.
Şi senatorul Marian Vasiliev a ţinut să precizeze următoarele: „Felicit jurnaliştii pentru această dezbatere şi pe cei care au venit ştiind că va trebui să răspundem la întrebări. Sunt multe lucruri pe care noi, parlamentarii, nu le ştim. Scrieţi-ne, informaţi-ne. Domnul Grasa, deschideţi uşile şi insistaţi pe comunicare! Dacă fereastra e deschisă, oamenii văd ce se întâmplă.“
Concluzii: nevoia de transparenţă, modificări legislative şi consultare publică
La finalul dezbaterii, ZIUA de Constanţa a solicitat autorităţilor care coordonează, conduc sau susţin financiar Spitalul Judeţean să accelereze procesul de transparentizare a informaţiilor care vizează cheltuielile, investiţiile şi contractele de achiziţii cu societăţile private ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţii sanitare, tocmai pentru a repune pe tapet, în cadrul unei întâlniri viitoare, soluţii pentru servicii medicale performante şi pentru relaţii de normalitate între medici şi pacienţi, precum şi între cadrele medicale şi superiorii acestora.Totodată, ZIUA de Constanţa a cerut atât conducerii Spitalului Judeţean, cât şi a Consiliului Judeţean să constituie la nivelul celor două instituţii organisme consultative independente din punct de vedere politic şi formate din specialişti, care să fie consultate şi, alături de Consiliul de Administraţie al SCJU şi de CJC, să se poată implica activ în conturarea politicilor sanitare în sistemul de sănătate constănţean.
Nu în ultimul rând, parlamentarilor prezenţi la dezbatere le-am solicitat să se implice şi să dea curs solicitărilor de modificare a Legii 46/2003 privind drepturile pacienţilor, în sensul în care aparţinătorii să poată reprezenta drepturile membrilor familiei fără să fie nevoie de un act notarial din partea pacientului în acest sens. Această solicitare a venit din partea aparţinătorilor ai căror pacienţi au ajuns în spital în stare comatoasă sau de inconştienţă. Aparţinătorii au susţinut că nu au putut obţine informaţii privind starea rudelor, din motive de confidenţialitate stabilite de actuala legislaţie, care nu prevede ce drepturi au pacienţii în stare vegetativă.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
