UPDATE. Declaraţie politicã a deputatul USR Ion Stelian „Techirghiol, o nouã «Roşia Montanã» a României?”
UPDATE. Declaraţie politicã a deputatul USR Ion Stelian: „Techirghiol, o nouã «Roşia Montanã» a României?”
31 May, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
4090
Marime text
Dupã deputatul PSD de Galaţi, Lucreţia Roşca, şi deputatul PNL de Constanţa, Bogdan Huţucã, încã un parlamentar ia poziţie în cazul licenţelor de explorare deţinute de Formin SA pentru nãmolul din lacul Techirghiol.
Într-o declaraţie politicã, deputatul USR Ion Stelian Cristian avertizeazã cã „încã una dintre resursele minerale ale acestei ţãri este în pericol. Nu din pricina unor cauze naturale, ci din pricina unor politici greşite. Nãmolul terapeutic din lacul Techirghiol, care a ameliorat de-a lungul timpului starea de sãnãtate a sute de mii de oameni, în cea mai mare parte români, şi care a oferit localitãţii Techirghiol, dar şi altor localitãţi din zonã o sursã constantã de venit prin turismul balnear pe care îl susţine, este scos la mezat de Guvernul României într-un mod care pare iraţional”.
În prezent, aceastã importantã sursã de sãnãtate este exploatatã doar de cãtre Sanatoriul Balnear Techirghiol în baza unei licenţe mai vechi, care însã impune nişte restricţii clare, menite sã asigure protecţia şi regenerarea nãmolului din lacul Techirghiol. Cantitãţile de nãmol sunt distribuite de Sanatoriul Balnear Techirghiol doar unitãţilor balneare de pe litoral, la un preţ modic, iar toate cantitãţile utilizate sunt colectate apoi şi redate lacului în vederea regenerãrii acestei resurse. Aceastã licenţã nu permite vânzarea nãmolului în alte zone decât în cele de turism balnear de pe litoral, cu atât mai puţin exportarea lui.
Deputatul USR subliniazã cã „specialiştii care lucreazã în cadrul acestei unitãţi balneare susţin cã dacã nu se iau aceste mãsuri de protecţie este foarte probabil ca nãmolul sã disparã în câţiva ani, sau sã îşi piardã proprietãţile curative. Existã deja un factor de pericol natural, constând în reducerea salinitãţii lacului ca urmare a alimentãrii acestuia cu surse de apã dulce. O agresiune suplimentarã ar putea fi fatalã acestei resurse minerale.
În contextul acesta, în care existã un echilibru foarte fragil în ce priveşte exploatarea nãmolului sapropelic din lacul Techirghiol, Guvernul României a decis cã este oportun sã intensifice exploatarea acestei resurse şi sã concesioneze activitatea de exploatare a nãmolului unor firme private care au ca obiectiv, evident, doar obţinerea unui profit”.
Problema nu este una nouã. O licenţã a fost deja obţinutã de firma Formin SA din Caransebeş încã din anul 2013, pentru perimetrul Techirghiol Gughiş, în suprafaţã de 1,917 kmp, pentru care perioada de explorare s-a încheiat, urmând acum perioada de exploatare. În anul 2016, aceeaşi firmã a obţinut, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, încã o licenţã pentru perimetrul Techirghiol Est, în suprafaţã de 2,61 kmp.
În aceste condiţii, autoritãţile locale din zonã au tras mai multe semnale de alarmã, încã de anul trecut, cu privire la posibilele consecinţe nefaste ale acestei mãsuri, apreciind, pe bunã dreptate, cã o exploatare iraţionalã poate distruge depozitul de nãmol şi poate afecta turismul balnear care se bazeazã pe aceastã resursã.
Trebuie menţionat cã tratamentul cel mai eficient cu nãmol este în combinaţie cu apa sãratã a lacului sau a mãrii, combinaţie care nu existã decât în zona de litoral. Ca atare, trimiterea unor cantitãţi mari de nãmol în alte zone poate fi profitabilã pentru firma care exploateazã aceastã resursã, dar nu este la fel de eficientã pentru sãnãtate. Mai mult decât atât, beneficiul Statului Român nu este unul extraordinar, dimpotrivã. Redevenţa pentru aceastã resursã mineralã este de doar 5% din valoare producţiei, restul câştigului rãmânând în buzunarul investitorului privat.
Singura dezbatere publicã pe aceastã temã nu a fost organizatã de Guvernul României, sau de ANRM, cum ar fi fost normal, ci de Primãria Techirghiol, îngrijoratã de aceastã situaţie. În urma lãmuririlor aduse se reprezentanţii firmei Formin şi ai ANRM a rezultat cã problema este abordatã de aceştia doar prin prisma profitului, vãzând aceastã resursã mineralã doar ca pe o marfã care trebuie vândutã cât mai bine pe piaţa internã sau chiar pe cea externã - se mai aratã în declaraţia politicã.
„Apreciez cã o asemenea abordare mercantilã este greşitã: nãmolul din Techirghiol nu este doar o marfã, ci este mai ales o sursã importantã de sãnãtate, aflatã acum într-un echilibru fragil, sursã care, exploatatã excesiv, aşa cum se pare cã se doreşte în prezent, poate dispãrea în scurt timp. În momentul în care intervin astfel de elemente, decizia trebuie luatã având o viziune de ansamblu asupra tuturor consecinţelor: e posibil ca pe termen scurt sã existe un câştig material, mai ales în beneficiul firmei private, dar pe termen mediu şi lung, dacã se distruge aceastã resursã, se sufocã din punct de vedere economic o întreagã zonã care depinde de turismul balnear şi se pierde pentru noi şi pentru generaţiile urmãtoare o importantã sursã de sãnãtate”, adaugã deputatul USR.
Comparaţia fãcutã de reprezentanţii autoritãţilor publice locale din Techirghiol şi Eforie între aceastã situaţie şi cea de la Roşia Montanã nu este exageratã. Vorbim de un posibil dezastru ecologic şi economic, ce par a fi acceptate cu nesãbuinţã de autoritãţile române în folosul principal al unui investitor privat, ceea ce este de neacceptat.
„În calitate de deputat USR de Constanţa şi de activist în domeniul protecţiei mediului înconjurãtor, voi solicita instituţiilor abilitate (Guvernul României, ANRM) toate documentele referitoare la aceste contracte de concesiune pentru a analiza dacã aceastã concesiune s-a fãcut în condiţii de legalitate. Voi solicita, de asemene, punctul de vedere al Ministerului Apelor şi Pãdurilor, Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului Sãnãtãţii şi Ministerului Turismului cu privire la acest subiect. Apreciez cã problema expusã are legãturã cu toate aceste ministere. De asemenea, voi propune tuturor parlamentarilor de Constanţa sã avem un punct de vedere unitar referitor la acest subiect şi sã încercãm sã determinãm partidele din care facem parte sã ia mãsuri de protecţie a acestei importante resurse minerale.
Una dintre primele mãsuri de urgenţã ar fi impunerea printr-o decizie guvernamentalã ca exploatarea sã se facã doar în zona noastrã balnearã de litoral a Mãrii Negre, cu obligaţia expresã de recolectare a nãmolului utilizat şi de redare a lui cãtre mediul natural din care provine, în scopul de a ajuta procesul de regenerare a rezervei de nãmol. În plus, mã voi întâlni în perioada imediat urmãtoare cu reprezentanţii autoritãţilor locale din Techirghiol şi Eforie pentru a ne coordona acţiunile în vederea apãrãrii acestei importante bogãţii naturale şi a turismului balnear din zonã”, susţine parlamentarul constãnţean. Acesta a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, cã în urmãtoarea perioadã va depune şi o interpelare, însã îşi doreşte ca, în urma discuţiilor cu ceilalţi deputaţi şi senatori de Constanţa, sã formuleze un punct de vedere comun şi susţinut în atenţia premierului Sorin Grindeanu.
UPDATE: În data de 15.06.2017, societatea Formin SA a transmis următoarele precizări, pe care le redăm mai jos integral:
Informaţii suplimentare despre FORMIN SA, transmise de societate împreună cu precizările de mai sus:
Într-o declaraţie politicã, deputatul USR Ion Stelian Cristian avertizeazã cã „încã una dintre resursele minerale ale acestei ţãri este în pericol. Nu din pricina unor cauze naturale, ci din pricina unor politici greşite. Nãmolul terapeutic din lacul Techirghiol, care a ameliorat de-a lungul timpului starea de sãnãtate a sute de mii de oameni, în cea mai mare parte români, şi care a oferit localitãţii Techirghiol, dar şi altor localitãţi din zonã o sursã constantã de venit prin turismul balnear pe care îl susţine, este scos la mezat de Guvernul României într-un mod care pare iraţional”.
În prezent, aceastã importantã sursã de sãnãtate este exploatatã doar de cãtre Sanatoriul Balnear Techirghiol în baza unei licenţe mai vechi, care însã impune nişte restricţii clare, menite sã asigure protecţia şi regenerarea nãmolului din lacul Techirghiol. Cantitãţile de nãmol sunt distribuite de Sanatoriul Balnear Techirghiol doar unitãţilor balneare de pe litoral, la un preţ modic, iar toate cantitãţile utilizate sunt colectate apoi şi redate lacului în vederea regenerãrii acestei resurse. Aceastã licenţã nu permite vânzarea nãmolului în alte zone decât în cele de turism balnear de pe litoral, cu atât mai puţin exportarea lui.
Deputatul USR subliniazã cã „specialiştii care lucreazã în cadrul acestei unitãţi balneare susţin cã dacã nu se iau aceste mãsuri de protecţie este foarte probabil ca nãmolul sã disparã în câţiva ani, sau sã îşi piardã proprietãţile curative. Existã deja un factor de pericol natural, constând în reducerea salinitãţii lacului ca urmare a alimentãrii acestuia cu surse de apã dulce. O agresiune suplimentarã ar putea fi fatalã acestei resurse minerale.
În contextul acesta, în care existã un echilibru foarte fragil în ce priveşte exploatarea nãmolului sapropelic din lacul Techirghiol, Guvernul României a decis cã este oportun sã intensifice exploatarea acestei resurse şi sã concesioneze activitatea de exploatare a nãmolului unor firme private care au ca obiectiv, evident, doar obţinerea unui profit”.
Problema nu este una nouã. O licenţã a fost deja obţinutã de firma Formin SA din Caransebeş încã din anul 2013, pentru perimetrul Techirghiol Gughiş, în suprafaţã de 1,917 kmp, pentru care perioada de explorare s-a încheiat, urmând acum perioada de exploatare. În anul 2016, aceeaşi firmã a obţinut, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, încã o licenţã pentru perimetrul Techirghiol Est, în suprafaţã de 2,61 kmp.
În aceste condiţii, autoritãţile locale din zonã au tras mai multe semnale de alarmã, încã de anul trecut, cu privire la posibilele consecinţe nefaste ale acestei mãsuri, apreciind, pe bunã dreptate, cã o exploatare iraţionalã poate distruge depozitul de nãmol şi poate afecta turismul balnear care se bazeazã pe aceastã resursã.
Trebuie menţionat cã tratamentul cel mai eficient cu nãmol este în combinaţie cu apa sãratã a lacului sau a mãrii, combinaţie care nu existã decât în zona de litoral. Ca atare, trimiterea unor cantitãţi mari de nãmol în alte zone poate fi profitabilã pentru firma care exploateazã aceastã resursã, dar nu este la fel de eficientã pentru sãnãtate. Mai mult decât atât, beneficiul Statului Român nu este unul extraordinar, dimpotrivã. Redevenţa pentru aceastã resursã mineralã este de doar 5% din valoare producţiei, restul câştigului rãmânând în buzunarul investitorului privat.
Singura dezbatere publicã pe aceastã temã nu a fost organizatã de Guvernul României, sau de ANRM, cum ar fi fost normal, ci de Primãria Techirghiol, îngrijoratã de aceastã situaţie. În urma lãmuririlor aduse se reprezentanţii firmei Formin şi ai ANRM a rezultat cã problema este abordatã de aceştia doar prin prisma profitului, vãzând aceastã resursã mineralã doar ca pe o marfã care trebuie vândutã cât mai bine pe piaţa internã sau chiar pe cea externã - se mai aratã în declaraţia politicã.
„Apreciez cã o asemenea abordare mercantilã este greşitã: nãmolul din Techirghiol nu este doar o marfã, ci este mai ales o sursã importantã de sãnãtate, aflatã acum într-un echilibru fragil, sursã care, exploatatã excesiv, aşa cum se pare cã se doreşte în prezent, poate dispãrea în scurt timp. În momentul în care intervin astfel de elemente, decizia trebuie luatã având o viziune de ansamblu asupra tuturor consecinţelor: e posibil ca pe termen scurt sã existe un câştig material, mai ales în beneficiul firmei private, dar pe termen mediu şi lung, dacã se distruge aceastã resursã, se sufocã din punct de vedere economic o întreagã zonã care depinde de turismul balnear şi se pierde pentru noi şi pentru generaţiile urmãtoare o importantã sursã de sãnãtate”, adaugã deputatul USR.
Comparaţia fãcutã de reprezentanţii autoritãţilor publice locale din Techirghiol şi Eforie între aceastã situaţie şi cea de la Roşia Montanã nu este exageratã. Vorbim de un posibil dezastru ecologic şi economic, ce par a fi acceptate cu nesãbuinţã de autoritãţile române în folosul principal al unui investitor privat, ceea ce este de neacceptat.
„În calitate de deputat USR de Constanţa şi de activist în domeniul protecţiei mediului înconjurãtor, voi solicita instituţiilor abilitate (Guvernul României, ANRM) toate documentele referitoare la aceste contracte de concesiune pentru a analiza dacã aceastã concesiune s-a fãcut în condiţii de legalitate. Voi solicita, de asemene, punctul de vedere al Ministerului Apelor şi Pãdurilor, Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului Sãnãtãţii şi Ministerului Turismului cu privire la acest subiect. Apreciez cã problema expusã are legãturã cu toate aceste ministere. De asemenea, voi propune tuturor parlamentarilor de Constanţa sã avem un punct de vedere unitar referitor la acest subiect şi sã încercãm sã determinãm partidele din care facem parte sã ia mãsuri de protecţie a acestei importante resurse minerale.
Una dintre primele mãsuri de urgenţã ar fi impunerea printr-o decizie guvernamentalã ca exploatarea sã se facã doar în zona noastrã balnearã de litoral a Mãrii Negre, cu obligaţia expresã de recolectare a nãmolului utilizat şi de redare a lui cãtre mediul natural din care provine, în scopul de a ajuta procesul de regenerare a rezervei de nãmol. În plus, mã voi întâlni în perioada imediat urmãtoare cu reprezentanţii autoritãţilor locale din Techirghiol şi Eforie pentru a ne coordona acţiunile în vederea apãrãrii acestei importante bogãţii naturale şi a turismului balnear din zonã”, susţine parlamentarul constãnţean. Acesta a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, cã în urmãtoarea perioadã va depune şi o interpelare, însã îşi doreşte ca, în urma discuţiilor cu ceilalţi deputaţi şi senatori de Constanţa, sã formuleze un punct de vedere comun şi susţinut în atenţia premierului Sorin Grindeanu.
UPDATE: În data de 15.06.2017, societatea Formin SA a transmis următoarele precizări, pe care le redăm mai jos integral:
„Referitor la articolele publicate de publicația dumneavoastră în legătură cu resursele de nămol din Lacul Techirghiol în datele de 29 mai si 31 mai 2017, //www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/primul-parlamentar-de-constanta-interpelare-petema-namolului-din-lacul-techirghiol-631958.html
//www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/parlamentarii-de-constanta-au-alte-problemedeputat-de-galati-interpelare-la-premier-pentru-namolul-de-techirghiol-631876.html
//www.ziuaconstanta.ro/stiri/politic/declaratie-politic-a-deputatul-usr-ion-stelian-techirghiol-onou-rosia-montan-a-romaniei-632023.html
compania FORMIN SA face următoarele precizări:
În 25 martie 2013 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Președintelui ANRM nr. 32/2013 privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activități de explorare, privind concursul public de ofertă - Runda nr. 81/2013. Documentul poate fi consultat aici: https://goo.gl/rRZznE
Printre acestea se regăsea și perimetrul Techirghiol Gughis cu suprafața de 1,19 km2, nămol terapeutic, perimetru ce a fost publicat la inițiativa unei alte societăți comerciale. Am evaluat potențialul economic al acestei oferte și am luat decizia de a participa la concurs. Ca urmare a licitației, am câștigat Licența de concesiune pentru explorare nr. 16.451, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 459/25.07.2013: https://goo.gl/fmKfD1
În anul 2015, spre finalul cercetării, am intrat în legătură cu un investitor german interesat de potențiale investiții în turism în România, în special în stațiuni balneoclimaterice. Având în vedere potențialul terapeutic al nămolului de Techirghiol, investitorul german a decis să se implice în finalizarea cercetării și să demareze un studiu de oportunitate cu privire la o investite de 50 milioane de euro ce prevedea: hotel, spa, centru balneo de 4 sau 5 stele.
În acest sens, prin Ordinul Președintelui ANRM nr. 130/14.07.2015, Licența explorare a fost transferată către o nouă entitate juridică, FORMIN TECHIRGHIOL S.R.L. cu toate obligațiile și drepturile dobândite.
Această nouă companie a finalizat cercetarea nămolului din perimetrul de explorare și urma să inițieze un studiu de fezabilitate, precum și demararea proiectului turistic în valoare de 50 mil euro.
În 29 aprilie 2016 a fost publicată o nouă listă cu perimetrele scoase de către ANRM la concurs public de oferte în vederea concesionarii lor pentru activități de explorare in cadrul Rundei 92: https://goo.gl/x7qNyy Printre aceste propuneri se regăsea și perimetrul Techirghiol Est cu suprafața de 2.61 km2, nămol terapeutic, perimetru ce a fost publicat din nou la solicitarea unei alte societăți comerciale, deci din nou nu a fost inițiativa noastră. Am luat decizia de a participa la licitație în vederea demarării cercetării având în vedere experiența noastră în proiecte de cercetare geologică precum și experiența în cercetarea perimetrului Techirghiol Gughis. Am câștigat și de data aceasta și am dobândit Licența de concesiune explorare numărul 19643 care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 987/8.12.2016.
Suprafața totală a luciului de apa Techirghiol este de aproximativ 14,6 km pătrați. Suprafața cercetată în cadrul primului perimetru, Techirghiol Gughis, a fost de 1,19 km2, iar suprafața perimetrului propus pentru exploatare este de 0,5 km2, aproximativ 3% suprafața lacului. Suprafața propusă pentru cercetare în cadrul celui de-al doilea perimetru, Techirghiol Est, este de 2,61 km2, in urma cercetării stabilindu-se exact zonele care pot fi exploatare durabil pe o perioada cat mai lunga.
Nămolul din lacul Techirghiol nu se poate exporta în starea sa naturală
Nămolul extras nu este stabil in timp, schimbându-și mirosul, consistenta, proprietățile fizico-chimice si microbiologice după extragerea din lac. Prin urmare, el nu poate fi exportat fizic, deoarece își pierde calitățile terapeutice la scurt timp după extragere. De altfel, nămolul din lacul Techirghiol își păstrează proprietățile terapeutice doar împreună cu apa din lac.
Exploatarea nămolului se poate face respectând cu strictețe toate normele tehnice si metodologice cu privire la extragerea, transportul, depozitarea si returnarea / deversarea acestuia. Cantitatea de nămol ce poate fi extrasă pe baza Licenței de exploatare a SC Formin Techirghiol SRL in intreaga perioada contractuala de 20 de ani, reprezintă 0,35% din totalul rezervelor de nămol existente in lacul Techirghiol. Toate aceste date sunt cuprinse in Studiul de Fezabilitate pentru Valorificarea Resurselor de Namol Terapeutic si Protectia Zacamantului Techirghiol Gughis, depus la ANRM.
Așadar afirmațiile privind epuizarea rapidă a resurselor de nămol, prezentate în articolele menționate nu au legătură cu realitatea! Susținem afirmația noastră cu documente oficiale și avem rugămintea ca orice declarație sau comentariu care susțin altceva să fie la rândul lor dublate de documente!
FORMIN SA este o companie de bună credință, cu experiență vastă în domeniul cercetării geologice și care are legături excelente cu investirii români și străini interesați de valorificarea resurselor României. Acești investitori ne-au ales pe noi pentru profesionalismul, tehnologia și specialiștii noștri. Noi ne dorim la fel de mult ca autoritățile din zonă și comunitatea locală ca acest proiect să devină realitate. Apariția unei noi unități balneoclimaterice în zona Lacului Techirghiol nu face decât să sporească atractivitatea zonei și să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunității din jurul lacului.
Cu stimă,
CONDUCEREA SC FORMIN SA“
Informaţii suplimentare despre FORMIN SA, transmise de societate împreună cu precizările de mai sus:
„Care este obiectul de activitate al Formin?
FORMIN SA a fost înființată în 1952 în Caransebeș sub denumirea de Întreprinderea de Prospecțiuni și Explorări Geologice Banatul (IPEG) și continuă de atunci tradiția cercetării geologice românești. Compania noastră se concentrează pe cercetarea și descoperirea în stadiu incipient a potențialelor resurse minerale și atragerea investitorilor specializați în valorificarea resurselor cercetate, în cadrul unei activități de Generare de Proiecte de Investiții. În același timp, FORMIN SA a dezvoltat activități legate de foraje pentru apă și construcții pentru alimentări cu apă și irigații, cercetarea solului prin foraje și studii geotehnice. FORMIN SA a executat peste 8.000 de foraje de apă și sute de studii geotehnice..
Care este natura implicării Formin în perimetrele din lacul Techirghiol?
În 25 martie 2013 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Președintelui ANRM nr. 32/2013 privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activități de explorare, privind concursul public de ofertă - Runda nr. 81/2013: https://goo.gl/rRZznE Printre acestea se regăsea și perimetrul Techirghiol Gughis cu suprafața de 1,19 km2, nămol terapeutic, perimetru ce a fost publicat la inițiativa unei alte societăți comerciale. Am evaluat potențialul economic al acestei oferte și am luat decizia de a participa la concurs. Ca urmare a licitației, am câștigat Licența de concesiune pentru explorare nr. 16.451, ce a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 459/25.07.2013: https://goo.gl/fmKfD1
De ce este interesată Formin de nămolul din Techirghiol?
Modelul de afaceri al Formin presupune cercetare geologică a unor resurse și
identificarea partenerilor care se pot implica în dezvoltarea și valorificarea respectivelor resurse. În anul 2015, spre finalul cercetării, am intrat în legătură cu un investitor german interesat de potențiale investiții în turism în România, în special în stațiuni balneoclimaterice. Având în vedere potențialul terapeutic al nămolului de Techirghiol, acesta a decis să se implice în finalizarea cercetării și să demareze un studiu de oportunitate cu privire la o investite de 50 milioane de euro ce prevedea: hotel, spa, centru balneo de 4 sau 5 stele. În acest sens, prin Ordinul Președintelui ANRM nr. 130/14.07.2015 Licența explorare a fost transferată către o nouă entitate juridică, FORMIN TECHIRGHIOL S.R.L. cu toate obligațiile și drepturile dobândite. Această nouă companie a finalizat cercetarea nămolului din perimetrul de explorare și urma să inițieze un studiu de fezabilitate, precum și demararea proiectului turistic în valoare de 50 mil euro.
De ce ați luat al doilea perimetrul Techirghiol? În ce stadiu de dezvoltare se află acesta?
În 29 aprilie 2016 a fost publicată o nouă listă cu perimetrele scoase de către ANRM la concurs public de oferte în vederea concesionarii lor pentru activități de explorare in cadrul Rundei 92: https://goo.gl/x7qNyy
Printre aceste propuneri se regăsea și perimetrul Techirghiol Est cu suprafața de 2.61 km2, nămol terapeutic, perimetru ce a fost publicat din nou la solicitarea unei alte societăți comerciale, deci din nou nu a fost inițiativa noastră.
Am luat decizia de a participa la licitație în vederea demarării cercetării având în vedere experiența noastră în proiecte de cercetare geologică precum și experiența în cercetarea perimetrului Techirghiol Gughis. Am câștigat și de data aceasta și am dobândit Licența de concesiune explorare numărul 19643 care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 987/8.12.2016. https://goo.gl/xCDQ4x
Ce presupune explorarea/cercetarea perimetrelor de la Techirghiol?
FORMIN SA a derulat un program de cercetare geologică din faza de explorare pentru determinarea și cuantificarea parametrilor cantitativi și calitativi de exploatabilitate a resurselor de nămoluri terapeutice, cu posibilitatea exploatării acestora, pentru o perioadă cât mai îndelungata de timp.
Din sondajele executate s-au recoltat probe de nămol pentru analize globale și probe de apă pentru determinarea mineralizației. Probele de nămol pentru analize fizico – chimice complete, microbiologice și indicații terapeutice au fost recoltate de către specialiștii balneologi. Prelevarea probelor este o procedură nedistructivă care nu afectează fondul natural al factorilor de mediu din Lacul Techirghiol.
Pe ce suprafață desfășoară Formin S.A. activități de explorare lângă lacul Techirghiol?
Suprafața totală a luciului de apa Techirghiol este de aproximativ 14,6 km pătrați.
Suprafața cercetată în cadrul primului perimetru, Techirghiol Gughis, a fost de 1,19 km2, iar suprafața perimetrului de exploatare propus prin Studiul de Fezabilitate pentru Valorificarea Resurselor de Namol Terapeutic si Protectia Zacamantului Techirghiol Gughis, depus la ANRM, este de 0,5 km2, aproximativ 3% suprafața lacului.
Suprafața propusă pentru cercetare în cadrul celui de-al doilea perimetru, Techirghiol Est, este de 2,61 km2, in urma cercetării stabilindu-se exact zonele care pot fi exploatare durabil pe o perioada cat mai lunga.
Se poate exporta nămolul din lacul Techirghiol?
Nămolul extras nu este stabil in timp, schimbându-și mirosul, consistenta, proprietățile fizico-chimice si microbiologice după extragerea din lac. Prin urmare, el nu poate fi exportat fizic, deoarece își pierde calitățile terapeutice la scurt timp după extragere. De altfel, nămolul din lacul Techirghiol își păstrează proprietățile terapeutice doar împreună cu apa din lac.
Exploatarea nămolului se poate face respectând cu strictețe toate normele tehnice si metodologice cu privire la extragerea, transportul, depozitarea si returnarea / deversarea acestuia. Cantitatea de nămol ce poate fi extrasă pe baza Licenței de exploatare a SC Formin Techirghiol SRL in intreaga perioada contractuala de 20 de ani, reprezintă 0,35% din totalul rezervelor de nămol existente in lacul Techirghiol. Toate aceste date sunt cuprinse in Studiul de Fezabilitate pentru Valorificarea Resurselor de Namol Terapeutic si Protectia Zacamantului Techirghiol Gughis, depus la ANRM.“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii