#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea - „Profesorul Adrian Rădulescu (1932-2000), personalitate plurivalentă a Constanţei“ (galerie foto)
ro
15 Sep, 2018 00:00 Redacţia ZIUA de Constanţa 15 Sep, 2018 00:00 15 Sep, 2018 00:00 ZIUA de Constanta 5042
Universitarul Valentin Ciorbea s-a născut pe 12 octombrie 1946, în localitatea Întregalde, judeţul Alba. A absolvit, în 1970, cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, specialitatea Istoria României, la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, secţia Istorie.
A fost repartizat profesor titular la Şcoala Generală nr. 18 din municipiul Constanţa. Câţiva ani mai târziu, a ocupat prin concurs postul de asistent universitar la Catedra de Istorie a Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa (după 1989 a fost redenumit Academia Navală „Mircea cel Bătrân“). La 26 mai 1982, a susţinut public teza de doctorat cu titlul „Evoluţia Dobrogei între anii 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor economice, sociale şi politice“.
Din anul 2008 este conducător de doctorat, mai întâi în cadrul Şcolii Doctorale, domeniul Istorie, iar după reorganizare, la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umaniste, domeniul Istorie din cadrul Universităţii „Ovidius“.
În iunie 2014 a fondat Centrul de Cercetare al Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu“, cu sediul la Mănăstirea Dintr-un Lemn, şi periodicul „Misiunea“.
A publicat 32 de cărţi (zece ca unic autor), între care se află: „Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III“; „Portul Constanţa 1896-1996“; „Istoricul Navelor Şcoală «Mircea», vol. I „Bricul «Mircea»“, 1997; „Istoricul Navelor Şcoală «Mircea», vol. II“, 1999; „Evoluţia Dobrogei între 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor geopolitice, economice, demografice, navale şi ale vieţii politice şi militare“, 2005, ediţia a II-a, revăzută şi reîntregită, Cuvânt-înainte Florin Constantiniu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008; „Din istoria secolului XX. Volumul I: 1918-1939, Vol. II - 1939-1945. Principalele teatre de operaţiuni militare“; Istoricul navei-şcoală «Mircea». Epopeea 75 (17 mai 1939-mai 2014)“; Nava-şcoală «Mircea». Epopeea 75 - O istorie în imagini; Istoricul bricului «Mircea»“.
„Invitaţia pe care mi-a adresat-o recent prestigiosul cotidian constănţean ZIUA de Constanţa, prin reputata jurnalistă Simona Anghel, de a mă alătura proiectului ce are ca obiectiv readucerea în atenţie publică a profesorului Adrian Rădulescu, îmi oferă onorantul prilej de a mărturisi gânduri şi întâmplări despre o personalitate autentică, plurivalentă a mediului ştiinţific şi universitar constănţean (arheolog, istoric, muzeograf, cercetător ştiinţific, cadru universitar şi manager).
L-am cunoscut pe profesorul Adrian Rădulescu la începutul anilor ’70 ai secolului trecut. Venisem la Constanţa prin repartiţie ministerială să-mi încep cariera didactică în învăţământul preuniversitar. Interesat de activitatea ştiinţifică am aflat că Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie organizează o sesiune „Pontica”, de o aleasă ţinută ştiinţifică şi academică. Nu am pregetat să particip mai întâi în rândul auditoriului şi mai târziu ca şi contributor cu teme de istorie contemporană. Aici i-am ascultat bunăoară pe Constantin C. Giurescu, Dionisie M. Pippidi, I. Berciu, Petre Diaconu, Radu Florescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu, generalul Eugen Bantea ş.a.
Cu distincţie de intelectual înnăscut profesorul Adrian Rădulescu conducea dezbaterile slujitorilor muzei Clio. An de an „Pontica” a devenit tot mai căutată de specialişti în diverse perioade istorice, români şi străini care veneau să-şi prezinte rodul muncii de un an de zile. Cu o echipă entuziastă care s-a dedicat cu profesionalism activităţii Muzeului, între care îi amintim pe Mihai Irimia, Maria Bărbulescu, Zizi Covacef, Andrei Aricescu, Gheorghe Papuc, C. Scorpan ş.a., profesorul Adrian Rădulescu a aşezat muzeografia dobrogeană la un nivel naţional şi internaţional de mare vizibilitate. Sub conducerea sa Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie s-a reorganizat şi a modernizat sălile de expunere a pieselor descoperite în siturile arheologice şi a materialului pentru ilustrarea istoriei romanilor în perioadele modernă şi contemporană. Pe perioada estivală mii de turişti români şi străini veneau să cunoască istoria Dobrogei şi a ţării noastre în muzeul constănţean.
Profesorul Adrian Rădulescu a organizat în judeţul Constanţa noi muzee pentru a pune în valoare tezaurul arheologic şi istoric al acestor meleaguri precum Muzeul Arheologic „Callatis” de la Mangalia şi Muzeul Histria. O remarcabilă realizare în care a pus mult suflet şi energie a fost restaurarea Monumentului de la Adamclisi, simbol al latinităţii noastre dintre Dunăre şi Marea Neagră, inaugurat în anul 1977 împreună cu Muzeul Tropaeum Traiani.
Paralel cu organizarea şi conducerea unor şantiere arheologice, profesorul Adrian Rădulescu a publicat studii, articole şi cărţi. Mărturisesc că mi-au fost indispensabile studiile sale dedicate vestigiilor arheologice din parcul Catedralei Sfinţilor Petru şi Pavel şi cartea dedicată marelui poet Publius Ovidius Naso când am trecut la reconstituirea activităţii portului Tomis. A realizat împreună cu profesorul Ion Bitoleanu prima sinteză asupra istoriei milenare a provinciei dintre Dunăre şi Marea Neagră. Valoarea lucrării Istoria romanilor dintre Dunăre şi Marea Neagră. Dobrogea a cunoscut până în prezent două ediţii, 1979 şi 1988, precum şi o variantă restrânsă.
Profesorul Adrian Rădulescu a avut o carieră universitară în cadrul Institutului Pedagogic Constanţa şi în cadrul Universităţii „Ovidius” al cărui părinte fondator a fost alături de câţiva entuziaşti care au militat pentru transformarea Constanţei într-un centru universitar puternic. Trebuie să evoc în acest context că în luna mai 1990, profesorul Adrian Rădulescu m-a invitat să mă alătur corpului didactic al Universităţii „Ovidius” din Constanţa acceptând solicitarea mea de a preda Cursul de istorie universală contemporană. Îmi îndeplineam astfel un vis ce s-a născut în amfiteatrele Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi.
În anul 1994 profesorul Adrian Rădulescu nu a pregetat să-mi fie alături la Gara maritimă la lansarea volumului Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III rostind un mişcător laudatio.
Înţelegând evenimentele din decembrie 1989 ca pe un nou început în istoria noastră, profesorul Adrian Rădulescu şi-a asumat răspunderi civice majore, de primar al Constanţei, prefect al judeţului Constanţa şi rector al Universităţii „Ovidius”. În calitate de prefect al judeţului Constanţa a organizat (1991) festivităţile de marcare a 2500 de ani de existenţă arheologică şi 2250 de la prima atestare a Tomisului.
În anii următori cât am fost colegi la Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” i-am preţuit abordarea academică a relaţiilor interuniversitari, deschiderea şi simpatia cu care m-a onorat. Nu de puţine ori mă chestiona asupra proiectelor pe care le aveam în lucru.
Şi a venit pe nepregătite acel 5 mai 2000 cu vestea cea neagră: a murit profesorul Adrian Rădulescu. Nu eram pregătiţi pentru că Profesorul nu s-a plâns de problemele de sănătate pe care le avea.
Îl revăd aevea secvenţial la Muzeu, la facultate ori în alte ocazii când ne-am întâlnit, am discutat, l-am admirat pentru talentul oratoric. Emana o forţă intelectuală deosebită, siguranţă şi certitudine cum de puţine ori în viaţă le-am simţit în preajma cuiva.
Nu am pregetat în calitatea de consilier local al Municipiului Constanţa să susţin în anul 2016 acordarea numelui său unei străzi din zona peninsulară a Constanţei, de unde adusese la iveală mărturii arheologice de nepreţuită valoare ştiinţifică pentru istoria Tomisului.
Se vor adăuga ani şi ani la istoria milenară a Constanţei, dar hronicul său din a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI îi acordă pagini nemuritoare profesorului Adrian Rădulescu, de recunoaştere pentru realizările sale multiple. Un înţelept a spus cândva că în viaţă nu este important să fii primul, ci unicul. Profesorul Adrian Rădulescu a fost unic“.
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziție de conducerea MINAC și de familia istoricului Adrian Rădulescu.
Citeşte şi:
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)
A fost repartizat profesor titular la Şcoala Generală nr. 18 din municipiul Constanţa. Câţiva ani mai târziu, a ocupat prin concurs postul de asistent universitar la Catedra de Istorie a Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa (după 1989 a fost redenumit Academia Navală „Mircea cel Bătrân“). La 26 mai 1982, a susţinut public teza de doctorat cu titlul „Evoluţia Dobrogei între anii 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor economice, sociale şi politice“.
Din anul 2008 este conducător de doctorat, mai întâi în cadrul Şcolii Doctorale, domeniul Istorie, iar după reorganizare, la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umaniste, domeniul Istorie din cadrul Universităţii „Ovidius“.
În iunie 2014 a fondat Centrul de Cercetare al Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu“, cu sediul la Mănăstirea Dintr-un Lemn, şi periodicul „Misiunea“.
A publicat 32 de cărţi (zece ca unic autor), între care se află: „Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III“; „Portul Constanţa 1896-1996“; „Istoricul Navelor Şcoală «Mircea», vol. I „Bricul «Mircea»“, 1997; „Istoricul Navelor Şcoală «Mircea», vol. II“, 1999; „Evoluţia Dobrogei între 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor geopolitice, economice, demografice, navale şi ale vieţii politice şi militare“, 2005, ediţia a II-a, revăzută şi reîntregită, Cuvânt-înainte Florin Constantiniu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008; „Din istoria secolului XX. Volumul I: 1918-1939, Vol. II - 1939-1945. Principalele teatre de operaţiuni militare“; Istoricul navei-şcoală «Mircea». Epopeea 75 (17 mai 1939-mai 2014)“; Nava-şcoală «Mircea». Epopeea 75 - O istorie în imagini; Istoricul bricului «Mircea»“.
„Invitaţia pe care mi-a adresat-o recent prestigiosul cotidian constănţean ZIUA de Constanţa, prin reputata jurnalistă Simona Anghel, de a mă alătura proiectului ce are ca obiectiv readucerea în atenţie publică a profesorului Adrian Rădulescu, îmi oferă onorantul prilej de a mărturisi gânduri şi întâmplări despre o personalitate autentică, plurivalentă a mediului ştiinţific şi universitar constănţean (arheolog, istoric, muzeograf, cercetător ştiinţific, cadru universitar şi manager).
L-am cunoscut pe profesorul Adrian Rădulescu la începutul anilor ’70 ai secolului trecut. Venisem la Constanţa prin repartiţie ministerială să-mi încep cariera didactică în învăţământul preuniversitar. Interesat de activitatea ştiinţifică am aflat că Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie organizează o sesiune „Pontica”, de o aleasă ţinută ştiinţifică şi academică. Nu am pregetat să particip mai întâi în rândul auditoriului şi mai târziu ca şi contributor cu teme de istorie contemporană. Aici i-am ascultat bunăoară pe Constantin C. Giurescu, Dionisie M. Pippidi, I. Berciu, Petre Diaconu, Radu Florescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu, generalul Eugen Bantea ş.a.
Cu distincţie de intelectual înnăscut profesorul Adrian Rădulescu conducea dezbaterile slujitorilor muzei Clio. An de an „Pontica” a devenit tot mai căutată de specialişti în diverse perioade istorice, români şi străini care veneau să-şi prezinte rodul muncii de un an de zile. Cu o echipă entuziastă care s-a dedicat cu profesionalism activităţii Muzeului, între care îi amintim pe Mihai Irimia, Maria Bărbulescu, Zizi Covacef, Andrei Aricescu, Gheorghe Papuc, C. Scorpan ş.a., profesorul Adrian Rădulescu a aşezat muzeografia dobrogeană la un nivel naţional şi internaţional de mare vizibilitate. Sub conducerea sa Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie s-a reorganizat şi a modernizat sălile de expunere a pieselor descoperite în siturile arheologice şi a materialului pentru ilustrarea istoriei romanilor în perioadele modernă şi contemporană. Pe perioada estivală mii de turişti români şi străini veneau să cunoască istoria Dobrogei şi a ţării noastre în muzeul constănţean.
Profesorul Adrian Rădulescu a organizat în judeţul Constanţa noi muzee pentru a pune în valoare tezaurul arheologic şi istoric al acestor meleaguri precum Muzeul Arheologic „Callatis” de la Mangalia şi Muzeul Histria. O remarcabilă realizare în care a pus mult suflet şi energie a fost restaurarea Monumentului de la Adamclisi, simbol al latinităţii noastre dintre Dunăre şi Marea Neagră, inaugurat în anul 1977 împreună cu Muzeul Tropaeum Traiani.
Paralel cu organizarea şi conducerea unor şantiere arheologice, profesorul Adrian Rădulescu a publicat studii, articole şi cărţi. Mărturisesc că mi-au fost indispensabile studiile sale dedicate vestigiilor arheologice din parcul Catedralei Sfinţilor Petru şi Pavel şi cartea dedicată marelui poet Publius Ovidius Naso când am trecut la reconstituirea activităţii portului Tomis. A realizat împreună cu profesorul Ion Bitoleanu prima sinteză asupra istoriei milenare a provinciei dintre Dunăre şi Marea Neagră. Valoarea lucrării Istoria romanilor dintre Dunăre şi Marea Neagră. Dobrogea a cunoscut până în prezent două ediţii, 1979 şi 1988, precum şi o variantă restrânsă.
Profesorul Adrian Rădulescu a avut o carieră universitară în cadrul Institutului Pedagogic Constanţa şi în cadrul Universităţii „Ovidius” al cărui părinte fondator a fost alături de câţiva entuziaşti care au militat pentru transformarea Constanţei într-un centru universitar puternic. Trebuie să evoc în acest context că în luna mai 1990, profesorul Adrian Rădulescu m-a invitat să mă alătur corpului didactic al Universităţii „Ovidius” din Constanţa acceptând solicitarea mea de a preda Cursul de istorie universală contemporană. Îmi îndeplineam astfel un vis ce s-a născut în amfiteatrele Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi.
În anul 1994 profesorul Adrian Rădulescu nu a pregetat să-mi fie alături la Gara maritimă la lansarea volumului Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III rostind un mişcător laudatio.
Înţelegând evenimentele din decembrie 1989 ca pe un nou început în istoria noastră, profesorul Adrian Rădulescu şi-a asumat răspunderi civice majore, de primar al Constanţei, prefect al judeţului Constanţa şi rector al Universităţii „Ovidius”. În calitate de prefect al judeţului Constanţa a organizat (1991) festivităţile de marcare a 2500 de ani de existenţă arheologică şi 2250 de la prima atestare a Tomisului.
În anii următori cât am fost colegi la Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” i-am preţuit abordarea academică a relaţiilor interuniversitari, deschiderea şi simpatia cu care m-a onorat. Nu de puţine ori mă chestiona asupra proiectelor pe care le aveam în lucru.
Şi a venit pe nepregătite acel 5 mai 2000 cu vestea cea neagră: a murit profesorul Adrian Rădulescu. Nu eram pregătiţi pentru că Profesorul nu s-a plâns de problemele de sănătate pe care le avea.
Îl revăd aevea secvenţial la Muzeu, la facultate ori în alte ocazii când ne-am întâlnit, am discutat, l-am admirat pentru talentul oratoric. Emana o forţă intelectuală deosebită, siguranţă şi certitudine cum de puţine ori în viaţă le-am simţit în preajma cuiva.
Nu am pregetat în calitatea de consilier local al Municipiului Constanţa să susţin în anul 2016 acordarea numelui său unei străzi din zona peninsulară a Constanţei, de unde adusese la iveală mărturii arheologice de nepreţuită valoare ştiinţifică pentru istoria Tomisului.
Se vor adăuga ani şi ani la istoria milenară a Constanţei, dar hronicul său din a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI îi acordă pagini nemuritoare profesorului Adrian Rădulescu, de recunoaştere pentru realizările sale multiple. Un înţelept a spus cândva că în viaţă nu este important să fii primul, ci unicul. Profesorul Adrian Rădulescu a fost unic“.
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziție de conducerea MINAC și de familia istoricului Adrian Rădulescu.
Citeşte şi:
#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cercetarea, protejarea şi promovarea unei comori inestimabile, Tezaurul de sculpturi de la Tomis (galerie foto)
Galerie foto:
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii