#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Rădulescu „simţea“ potenţialul unor situri. Povestea fortificaţiei doriene recompuse în 25 de ani (galerie foto)

Personalitatea lui Adrian V. Rădulescu are numeroase faţete, iar acest lucru este demonstrat atât prin rezultatele acţiunilor sale ca director de instituţie, arheolog sau profesor, cât şi prin multiplele mărturii ale celor care l-au cunoscut şi care au lucrat alături de el.
 

 
Foarte des, foştii săi colaboratori au afirmat că Rădulescu „simţea“ potenţialul unor situri abia identificate, iar acest talent conducea ulterior la declanşarea unor cercetări sistematice şi implicit la rezultate deosebite.
 
Un astfel de exemplu, de deschidere de noi şantiere, este cel de la Albeşti (fost Sarighiol), localitate aflată la aproximativ 12 kilometri distanţă de mult mai cunoscuta Mangalia. vechea Callatis. La circa un kilometru şi jumătate de comuna modernă Albeşti, pe drumul ce duce spre Vâlcele, lângă „valea adâncă ce taie podişul sud-dobrogean până la coada lacului Mangalia – Limanu“, pe un platou înalt mărginit de râpe abrupte, se află ruinele unei fortificaţii antice. Turiştii ajung mai rar aici, însă pentru arheologi este o adevărată comoară de informaţii ce îi ajută să reconstituie crâmpeie din istoria milenară a zonei, şi nu numai, a Dobrogei.
 
Ruinele cetăţii se află acolo de mai bine de două milenii. Din păcate, oamenii din zonă au folosit mult timp pietrele fortificaţiei (văzută drept carieră) doar ca material de construcţie pentru propriile locuinţe. S-a luat piatră de la cetate poate timp de mai bine de jumătate de secol.
 
În anii '60, în zonă au apărut şi vânători de comori, care au început să facă săpături ilegale, în căutare disperată de monede, podoabe, statuete sau de alte vestigii valoroase.
 
În 1974, după mai multe prezenţe la faţa locului şi intuind potenţialul uriaş al acestor ruine, Adrian V. Rădulescu a decis că se impune salvarea ei şi cercetarea sa în amănunt. În acest an decide aşadar deschiderea şantierului arheologic şi devine responsabilul său (şef de şantier), funcţie pe care o va deţine până la moartea survenită în anul 2000.
 
În următorii 25 de ani, Rădulescu şi colaboratorii săi (dintre care un rol deosebit l-au avut Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu şi Cheluţă Georgescu) au obţinut rezultate deosebite, care fac astăzi posibilă recompunerea istoriei fortificaţiei de la Albeşti.
 
Această fortificaţie a fost întemeiată undeva în sec. IV î.Hr. şi şi-a avut perioada sa de glorie în ceea ce astăzi numim epocă elenistică. A avut cel puţin două etape de existenţă şi ştim că făcea parte din teritoriul rural al bogatei cetăţi Callatis, din aşa-zisa choră a acesteia.
 
Callatis a fost o cetate întemeiată de grecii dorieni veniţi din Heracleea Pontica. Aceşti dorieni erau mai războinici decât miletienii de la Tomis şi de la Histria. În acelaşi timp, erau interesaţi de avantaje economice, dar au preferat să profite de potenţialul agricol al zonei, pline de pământuri mănoase. Aşa se face că, profitând de mâna de lucru indigenă, dorienii au exploatat terenurile agricole din teritoriu.
 
În aceste condiţii a apărut cu siguranţă fortificaţia de la Albeşti, care se afla oarecum la capătul teritoriului callatian. Cetatea, în care locuiau dorieni, dar şi autohtoni, avea un rol permanent şi fusese ridicată special în scopul de a supraveghea şi de a apăra teritoriul, mai ales că prin apropierea sa trecea un drum principal ce ducea la Callatis.
 
Săpăturile realizate şi coordonate de Rădulescu şi de arheologii de la MINAC au adus noi dovezi în fiecare campanie anuală, fie că vorbim de anii 70, fie de deceniile următoare. Ceramica descoperită a demonstrat prezenţa grecilor dorieni din Heracleea Pontică, în această cetate. Rădulescu şi colaboratorii săi au evidenţiat faptul că fortificaţia de la Albeşti era în acelaşi timp un mic centru economic (poate un emporion), dar care, ocazional, putea îndeplini cu succes rolul militar defensiv, pentru care fusese ridicată.
 
Callatis şi întreaga Dobroge antică au trecut prin vremuri tulburi în sec. IV. Macedonenii lui Filip Chiorul (tatăl lui Alexandru Cel Mare) au trecut pe aici în 339 î.Hr. pentru a se bate cu sciţii lui Ateas. Apoi, ştim din izvoare scrise că în perioada 313-309 Scythia Minor a fost sub dominaţia macedoneană a diadohului Lisimah, fost general al lui Alexandru. Callatis a fost chiar capul unei revolte a cetăţilor greceşti împotriva acestei stăpâniri.
 
În condiţiile acestor timpuri tulburi, fortificaţia de la Albeşti a rezistat fără să fie distrusă. În primele campanii de cercetări din anii '70, Rădulescu şi ceilalţi arheologi au cercetat incinta, apoi s-a trecut pe studierea fiecărui sector în parte. Munca de cercetare continuă şi astăzi, efectuată de arheologii de la MINAC şi de la Muzeul Callatis din Mangalia. Până acum, vestigiile descoperite ne vorbesc despre o existenţă a fortificaţiei în sec. IV şi III î.H, dar viitorul ne poate oferi surprize. Până acum, nu se ştie decât că în epocă romană (sec. I-IV d.Hr.) s-au înregistrat locuiri pasagere în zona fortificaţiei.
 
Adrian Rădulescu a intuit importanţa acestui sit, care ne vorbeşte despre o perioadă puţin cunoscută a istoriei dobrogene. El a publicat aproape anual articole şi rapoarte de cercetare şi a pus Albeştiul pe harta siturilor antice greceşti care se află pe teritoriul dintre Dunăre şi Mare.
 
Am enumerat câţiva dintre arheologii care au lucrat alături de Rădulescu pe acest şantier. Numărul specialiştilor care au efectuat cercetări la Albeşti este însă mult mai mare, iar datorită lor, celor din trecut şi celor de astăzi, povestea fortificaţiei doriene rămâne o carte deschisă...
 
Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziţie de conducerea MINAC şi de familia istoricului Adrian V. Rădulescu

Bibliografie

Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu - Albeşti, Monografie Arheologică I (pe baza săpăturilor desfăşurate împreună cu Adrian Rădulescu şi Nicolae Cheluţă Georgescu; MINAC 2008
 
„Pontica 40“ - Adrian Rădulescu - la 75 de ani de la naştere şi la 7 ai de la dispariţie
 
Revista Pontica nr. 19, 20, 21, 23, 26, 28
 
Menţiune - citatele sunt din prima sursă bibliografică - Buzoianu/Bărbulescu
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal”, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.
 
Citeşte şi:

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările
 
#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Dr. Florin Stan - „Prof. univ. dr. Adrian Rădulescu făcea să prindă viaţă viaţa de demult...“ (galerie foto)

Galerie foto: