#citeşteDobrogea „Constanţa pitorească“ (1908) Povestea vieţii nefericitului poet Ovidiu, „perit din cauza geniului“

Un capitol cu totul aparte în monografia „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” îl dedică scriitorul Ioan Adam poetului Ovidiu. Structurate în patru subcapitole - „Viaţa poetului”, „Caracterul poeziei lui Ovidiu”, „Operile lui Ovidiu” şi „Statuea lui Ovidiu” - cele peste 20 de pagini oferă cititorului lectura unei veritabile poveşti a vieţii şi creaţiei nefericitului poet, din care astăzi vă oferim un foarte scurt fragment. Cu invitaţia de a parcurge paginile menţionate AICI. 

„Românii intrând în stăpânirea Dobrogei, după atâta vreme de înstrăinare şi uitare, trebuia ca o datorie de pietate, să premăriască la Constanţa, în Tomisul acesta renăscut, amintirea nefericitului poet Ovidiu.
În anul 1883, decum s'a statornicit stăpânirea noastră, pe locul vechei Scyitia minor, strănepoţii dând peste urmele stăpânirei romane şi-au adus aminte şi de tristul poet care a murit printre barbari, îngropat în pământul dela Tomis, unde s'a făcut ţărână inima cea mai iubitoare a vremilor.

Fostul prefect Remus Opran, care e om de gust şi român entuziasmat, a luat atunci iniţiativa de a se ridică o statue lui Ovidiu la Constanţa.
În vederea aceasta s'au trimis liste de subscripţii, s'au dat baluri şi serbări şi s'a înjghebat astfel suma trebuitoare.
Statua s'a încredinţat să se facă sculptorului Ferrari dela Roma şi s'a dezvelit la 1887, în luna lui August.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Pe piedestalul statuei s'a pus epitaful pe care şi l'a făcut însuşi Ovidiu:
«Hic ego qui jaceo tenerorum lusor amorum
lngenio perri Naso poeta meo
At tibi qui transis, ne sit grave quisquis amasti
Dicere: Nasonis molliter ossa cubent».
În româneşte:
(Aici zac eu, Nasone, cântăreţul dragostelor tinere, care am perit din cauza geniului meu; şi tu care treci, oricine ai fi şi iubeşti, să nu-ţi fie greu a zice: fie ţărâna uşoară lui Nasone).
Prin vrednicia urmaşilor, locul cel stăpânit de barbari şi plâns atâta de Ovidiu, s'a transformat azi într'un oraş inflorit, unde aleargă lumea din
toaţe părţile ca· la o minune.
Ovidiu resuscitat în bronz, pe piaţa cea mare, pare uimit de lumea cea nouă şi de propăşirea din prejur.

În Constanţa de azi, ridicată pe ruinele Tomisului antic, Ovidiu s'ar fi împăcat mai uşor cu exilul, iar veneraţia poporului tânăr coborât din legionari, l'ar fi răsplătit de fastul şi aplauzele admiratorilor de la Roma”.

#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Odiseea vasului „Carol I“, pe o Mare Neagră înghețată

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Tomisul şi-a salvat amintirea şi istoria, în ruinile sale şi monedele vechi găsite pe urmă“ (galerie foto)

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Mulțimea câinilor slobozi îți aduc aminte de Constantinopol“

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Galerie foto a Constanței de acum 111 ani. Orașul văzut dintr-o călătorie cu trăsura

#citeşteDobrogea „Constanţa e menită să îndepliniască un rol mare în viaţa tânărului nostru Stat“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea De la măreția Tomisului la sătucul necunoscut şi sărac Kiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Ceea ce ați găsit voi în Dobrogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Geamiile, o curiozitate a Constanţei. „Pe străinii veniţi de pe aiurea îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni“ (galerie foto)

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Chiar şi-acum un secol, Portul Constanța era mai „viu“ decât astăzi (galerie foto)