#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Obiectivul lui Remus Opreanu - interesul public, mai presus de orice

La 175 de ani de la naşterea primului prefect al Constanţei, Remus Opreanu, rememorăm realizările acestui strălucit magistrat şi politician liberal, aşa cum reies ele din darea de seamă „făcută Consiliului Judeţian în ziua de 18 Ianuariu 1881, de către D. Prefect al Judeţului” şi publicată în Farul Constanţei, din ianuarie/februarie 1881.

Valorosul document, intitulat „Espunere generală a situaţiunei judeţului Constanţa” îl putem regăsi în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, al istoricului Stoica Lascu.

În debutul intervenţiei sale, demnitarul îndeamnă consilierii să-şi asume grija şi răspunderea pentru soarta judeţului, încurajându-i să preia lucrarea înfăptuită deja sub autoritatea şi iniţiativa sa (căci, la momentul acestui discurs, urmele războiului erau în mare măsură şterse, ruinele asanate, ordinea publică şi încrederea în autorităţi restabilite).

„Sub stimulul ideilor şi sentimentelor ce animează întreaga populaţiune, calea D-voastră este pe cât de mare şi de frumoasă, pe atât de uşoară şi lesnicioasă. Cele ce veţi mai întâlni înaintea D-voastră nu se pot numi dificultăţi. Pământul este bun şi fertil; trebuiesc numai mintea şi braţele D-voastră”.

Interesante date statistice sunt oferite cu privire la repartizarea populaţiei pe etnii, precum şi zonele din ţară care au contribuit la repopularea Dobrogei.
 

„Întorcerea emigranţilor a continuat. Şi dacă erau şi de la noi mulsumani cari însoţiau pe cei ce din Bulgaria emigrează în masă în Turcia, numerul lor e aşa de neînsemnat că se putea trece cu vederea. În locul unuia care pleacă putem stabili că cinci deci se întorc. Dupe calculile noastre, cel puţin âncă 5000 de musulmani s'au întors la căminele lor anul trecut. Dar nu numai cu acest numer de 5000 suflete s'a mărit populaţiunea judeţului de la ultima statistică. De la ianuar 1880 s'au format şi complectat sate noui române cu locuitori în mare parte din Transilvania sau de peste Dunăre. Satele ce s'au complectat sau mărit sunt: Doiran, Topolog, Urumbei, Cartai, Aigâr-Ahmet, Saraiu, Boascic (plasa Hîrşova), Evirnez (plasa Megidie), Câşla, Demircea, Prăjoia (plasa Silistra nouă). Satele ce s'au înfiinţat din nou sunt : Făgăraşiu-noii în locul vechiului Araciar (32 familii din Transilvania), plasa Hîrşova; Caramurat (5 familii române din Transilvania şi 35 familii germane din Dobrogea); Cara-coium (10 familii lipoveni din Dobrogea) plasa Constanţa; Urluia (4 familii române din Transilvania) plasa Silistra Nouă.

În aceiaşi porţiune s'a mărit populaţiunea şi în comunele urbane: Constanţa, Ostrov, Hîrşova, Megidie au văzut, în acest an, crescând în mod simţitor locuitorii. În Ostrov s'au stabilit mulţi români, greci şi armeni din Silistra bulgară şi au deschis stabilimente ce au schimbat deja faţa acestui orăşel care, ieri âncă, nu era de cât un sat. În Megidia, peste 40 familii române din Transilvania s'au aşezat; parte dintre ele au devenit deja proprietare.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

În Constanţa, afacerile comerciului, nouile necesităţi, au mărit âncă numerul orăşenilor. În Hîrşova mulţi români din Transilvania şi musulmani din Bulgaria s'au stabilit din nou. Cred a fi esact evaluând numerul locuitorilor români şi streini cu cari s'au înfiinţat şi populat noui sate sau a sporit populaţiunea oraşelor, la 5000 suflete, numer care adăugându'se la acela al familielor emigrate reîntorse, fac ca populaţiunea de astă zi a judeţuluI să se urce la suma de 75000 suflete aproximativ. Din acest numer sunt 973 persone carI au astă-zi bilete de liberă petrecere în judeţ, supuse la diferite protecţiuni, austro-ungară, turcă, englesă, greacă mai cu seamă.

Aproximativ însă 150 sunt economi de vite, români din Transilvania, 74000 aparţinu prin urmare, cetăţeniei române. Ace-stă populaţiune totuşi nu este suficientă pentru întinsele câmpuri ale judeţului. Este lipsa de brare pentru atât lucru. Dar cănd se va regula afacerea proprietăţii pămentului, fertilele câmpii ale nouei provincii române vor sci să atragă braţele care să le cultive şi să le fructifice”.

 

„Pentru lumina oamenilor ori ce sacrificii s'ar face nu sunt prea multe“

Foarte importantă pentru Remus Opreanu a fost instaurarea unui climat de pace şi înţelegere între locuitorii Dobrogei de diverse etnii, aceştia fiind sprijiniţi în mod echitabil, pentru ca nimeni să nu fie nedreptăţit sau mai presus de lege:
 

„Şioptele ostile nouă nu avură nici o trecere în faţa unor populaţiuni ce putură în fine respira liber şi cugeta liniştit. Din fiecare locuitor, strein cu toate acestea rasei române, făcurăm mai întâi un amic, apoi un cetăţean iubitor şi devotat nouei patrii. Forţa noastră, în populaţiunea judeţului o căutarăm şi o găsirăm. Aci tindem. În ori-ce cas, calea ce ne-am tras de la început va fi aceiaşi şi în viitor. Nu ne vom abate dintr'însa. Nouii locuitori ai României s'au putut convinge de acest principiu ce l-am adus cu libertăţile şi legile nostre. Dreptul autorităţii de a esista se basează pe necesitatea neînlăturabile ce are poporul de a'şi sci vieţa, onorea, dreptatea, conscinţa, averea asigurate”.

 
Realizări însemnate legate de învăţământ, sănătate sau lucrări publice sunt trecute în revistă, menţionându-se de asemenea succesele privind comerţul şi agricultura.

Remus Opreanu supune consilierilor judeţeni un proiect de buget în care populaţia este cruţată de impozite, o mare importanţă acordându-se „instrucţiunii publice”, căci niciun sacrificiu nu e prea mare pentru „lumina oamenilor”:
 

„Nu putem impune mai mult locutorilor. Ceea-ce nu le vom lua nu este perdut pentru noI. Îmbogăţirea lor este îmbogăţirea statului. D'abia au trecut relele resbeluluI. Populaţiunea are încă necesitate de a fi cât mai mult cruţată de imposite marI. Va veni timpul când va putea contribuI cu mult maI mult la sarcinile publice, sarcine ce trebuesc, în realitate, se se resolve tot în bine facere pentru densa. La cheltueli ţin să prevedeţi cu toată mulţămirea fondurile ce vă cer pentru instrucţiunea publică mai cu seamă. Pentru lumina oamenilor ori ce sacrificii s'ar face nu sunt prea multe. Vă puteţi face convincţiunea studiând aceste proiecte că preocupaţiunea noastră principală a fost, formându-le, se întrebuinţăm cea mai mică sumă posibilă pentru serviciul interior al judeţului, destinând partea cea mai mare a fondurilor, lucrurilor de interes public”

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“  
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“,disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Citeşte şi:

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lucruri minunate ascunse în pulberea veacurilor. Cetatea antică Trosmis - Iglița, prăduită „până la lingură de lemn“

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esploraţiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităţilor militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piaţa Ovidiu din Constanţa

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Mihai Eminescu despre anexarea Dobrogei - „Noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate“

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România - eforturi comune ale patrioţilor dobrogeni pentru ridicarea noii provincii

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Școala - o prioritate a administrației din Dobrogea recent revenită la România