Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
11:00 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea #memoriateatruluiconstănţean Dificultăţile montării premierei cu opereta „Liliacul“, de la Teatrul Liric (1958)

ro

28 May, 2018 00:00 4318 Marime text
După ce Sfatul Popular al regiunii Dobrogea înfiinţa, juridic, în vara anului 1956, Teatrul de Stat, cu cele două subsecţii - teatrul de păpuşi şi teatrul de revistă -, un an mai târziu, la 1 septembrie 1957, Constanţa va fi înzestrată cu secţia de operă, operetă şi balet - viitorul Teatru Liric, actualul Teatru Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“.
 

 
În lucrarea „Teatrul liric (Opera Constanţa)“, prof. dr. Adrian Doxan descrie cum a fost realizată premiera spectacolului „Liliacul“, ce avea să deschidă stagiunea 1957-1958 (director - Nestor Gheorghiu, numit la înfiinţare, apoi regizorul Ion Drugan, când Teatrul Liric devine subsecţie a Teatrului de Stat).
 

„Pregătirea primului spectacol al nou înfiinţatului Teatru Liric a început în acelaşi an, în regia artistei emerite Aca de Barbu, care nu a reuşit să termine, datorită stării sale de sănătate. După două luni de repetiţii cu opereta «Liliacul» de J. Strauss, regizoarea se întoarce în Bucureşti, decedând în scurt timp.

Continuă regia dirijorul Constantin Daminescu, care se străduieşte să termine spectacolul, dar nu reuşeşte decât la 24 martie anul următor - 1958 (Daminescu era în 1957 dirijorul Operei din Timişoara. La 1 septembrie, însă, vine la Constanţa, punând bazele Teatrului muzical nou înfiinţat).

Cu toate neajunsurile generate de regie, colectivul Teatrului face eforturi şi prezintă spectacolul de debut în condiţii bune. (...) Cu toate neajunsurile determinate de dispariţia regizoarei Aca de Barbu (continuarea spectacolului revenind dirijorului C. Daminescu, care s-a străduit să termine montarea operetei, deşi nu avea mari cunoştinţe regizorale), spectacolul a fost bine primit de publicul constănţean şi de invitaţii de specialitate.

 

Iată părerea dirijorului acestui spectacol (Constantin Daminescu):
 

«Considerând că Teatrului muzical din Constanţa îi revine datoria de a prezenta lucrări de certă valoare artistică, accesibile publicului, am ales ca prim spectacol opereta «Liliacul» de J. Strauss, o capodoperă a genului. Au fost şi greutăţi. Lipsa de experienţă a unui colectiv tânăr, dificultăţile materiale, inerente oricărui început, au constituit piedici ce au trebuit sistematic înlăturate. Credem că stăruinţa noastră va fi primită cu înţelegere de publicul spectator»“, consemnează prof. dr. Doxan.

 
Cu prilejul primului spectacol, Lucian Gropşanu - directorul Operei de Stat din Timişoara - îşi exprima părerea cu privire la debutul Teatrului muzical: „La acest început de drum, doresc tuturor artiştilor ca activitatea lor creatoare să dea roade cât mai frumoase, astfel ca instituţia să devină o şcoală de educaţie artistică“.
 
Şi ziarele locale titrează despre premiera inaugurală... „Teatrul nostru muzical la prima sa premieră“, consemnând un binemeritat succes.
Premierei operetei „Liliacul“ i-a urmat, pe 14 mai 1958, premiera operei într-un act „La seceriş“ de Tiberiu Brediceanu.
 

Două decenii mai târziu, au apărut Baletul şi Filarmonica

 

Şi pentru că tot suntem la capitolul Teatru Liric, să mai amintim că actualul Teatru de balet „Oleg Danovski“ a fost înfiinţat în anul 1978 ca secţie a Teatrului „Fantasio“ „gazdă generoasă a unei iniţiative pornite pe filiera Oleg Danovski - Vasile Florea (director A.RJA.) - Nicolae Călinoiu (director în fostul C.CE.S.) - Aurel Manolache, având sprijinul total al autorităţilor locale (Ion Tudor şi Nicolae Tudoran).

De pe scena şi din atelierele Teatrului «Fantasio» au pornit marile spectacole de balet («Primăvara dansului», «Lacul lebedelor», «Mandarinul miraculos», «Giselle», «Spărgătorul de nuci», «Frumoasa din pădurea adormită», «Carmen», «Baiadera», «La piaţă», «Rapsodiile», «Cenuşăreasa»), care au uimit şi entuziasmat publicul şi cronicarii din România, dar şi din S.U.A., Italia, Siria, Germania, Austria, Olanda, Elveţia, Luxemburg, Cehoslovacia, Turcia“,
scrie Jean Badea în lucrarea „Fantasio 40“.

 
Filarmonica „Marea Neagră“ avea să ia fiinţă un an mai târziu, în 1979, la iniţiativa dirijorului şi pedagogului Paul Staicu, muzician de reputaţie internaţională, orchestra simfonică a acestei filarmonici fiind la vremea respectivă cea mai tânără orchestră profesionistă din România.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari