#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Acum un secol, oraşul Ovidiu era satul Canara - „loc de unde se scoate piatra“

Astăzi ne-am oprit la capitolul intitulat „La Canara”, din preţioasa monografie „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, nume de origine turcă, ce se traduce prin „loc de unde se scoate piatra“, deoarece în împrejurimi se află îngrămădiri de dealuri pietroase, unde s-au deschis cariere din cele mai vechi timpuri.
 

 
Satul Canara a aparţinut înainte de 1880 comunei Anadalchioi, aşezată la 3 km spre nord de Constanţa, pe şoseaua ce duce la Tulcea, iar între 1880-1909 intră în componenţa comunei Palazu Mare. Din anul 1909, luând o dezvoltare mai mare decât comuna de reşedinţă Palazu Mare, satul Canara a fost declarat comună de reşedinţă şi pentru Palazu Mare până în anii 1920-1922, când Palazu Mare se separă definitiv de Canara.
 
În anul 1930, Canara va primi numele de Ovidiu, după mică insulă Ovidiu din lacul Siutghiol ce se află în dreptul localităţii la o depărtare de circa 100 m.
 
Revenind la monografia premiată de Academia Română, în capitolul „La Canara”, publicistul Ioan Adam povesteşte terifianta experienţă trăită într-o excursie efectuată la carieră, într-o zi în care era programată o detonare.

„Pentru cine vrea să cunoască împrejurimile Constanţei, nu trebue să uite să facă o escursie şi la carierele dela Canara. Drumul cu trăsura e o întreagă înlănţuire de privelişti frumoase şi minuni neaşteptate. (...)
La Canara e o carieră mare, exploatată de Construcţia portului, pentru lucrările sale. Tot colţul acela, e numai o îngrămădire de dealuri pietroase, unde s'au deschis cariere, din timpurile cele mai vechi. Chiar numele de canara, de origină turcească, înseamnă loc de unde se scoate piatră. 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Când a fost să se înceapă construcţia portului, s'a ales cariera de-acolo, fiind mai la îndemâna Constanţei.
 
Dealuri întregi de rocă au fost desfăcute şi cărate bucată cu bucată, în vagoane de transport, până la Constanţa. Cu ele s'au ridicat zăgazuri uriaşe în mare, ca să se opriască în loc furia talazurilor şi s'au zidit cheiuri largi şi solide, unde acostează azi vapoare din toată lumea.
 
Am bătut adesea drumul dela Canara şi întotdeauna am avut impresiuni frumoase şi senzaţiuni de răcoare. Peste toate aceste stări sufleteşti însă,
a domnit un gând hotărâtor de admiraţiune şi închinare pentru iscusinţa şi îndrăsniala oamenilor”.

 

#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală Barbariile care au mutilat monumentul Tropaeum Traiani

#DobrogeaDigitală Curiozităţi de-acum un secol despre monumentul de la Adamclisi

#DobrogeaDigitală Columna de la Roma şi monumentul de la Adamclisi isvorâte din aceeaşi concepţie

#DobrogeaDigitală Dilema tumulului de la Adamclisi, mormântul bravilor soldaţi căzuţi în războiul dacic sau al unui ofiter superior roman

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descrierea oraşului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol
 
#DobrogeaDigitală Descoperirea monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian