#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lanțul Măcinului - una dintre primele prezentări ale munților din Dobrogea

24 Sep, 2019 00:00 Gabriela TITZ 2561 Marime text

În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, unde istoricul constănțean Stoica Lascu a adunat și organizat cronologic aparițiile din presă referitoare la devenirea modernă a județelor românești dintre Dunăre și Mare, putem citi una dintre primele descrieri ale munților dobrogeni, apărută în "România Trans-Dunăreană", II, din ianuarie 1881 și intitulată „Aspecte din munții Măcinului”.

Socotiți în zilele noastre cel mai puternic punct de atracție de pe harta Dobrogei de nord, după Delta Dunării, Munții Măcinului reprezintă vestigiile Hercinicilor, cel mai vechi lanț muntos din România, alcătuit din roci având sute de milioane de ani, cu muchii crenelate și formațiuni granitice megalitice spectaculoase.

Descrierea, în limbajul specific cu parfum de epocă, face referire la pitorescul regiunii, cu date de situare geografică și de structură geologică a lanțului muntos:

„Lanțul munților din plasa Măcin care se unesce cu Balcanii din Bulgaria printr'un șir neîntrerupt de dealuri, este, ca se zicem așa, rupt în două, în direcția Măcinului, de uă vale argiloasă care ia nascere la poalele sud-vestice ale muntelui Țuțuiatul.

Țuțuiatul este muntele cel mai înalt din toată Dobrogea, situat în plasa Măcin, la nord de comuna Greci (Suganlic), și la depărtare de vre-uă 4 și jumătate kilometri.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

El posedă granit și are uă înălțime de 506 metri de la suprafața mării. Acest munte se găsesce în întregul lui acoperit de uă pădure frumoasă, în care stejarii, frasinii, ulmii și carpenii întind brațele puternice. Valea argiloasă care ia nascere la poalele sud-vestice ale acestuI munte și care se dirige spre nord-vest până la Luncavița, taie lanțul munților MăcinuluI. Ast-fel că acest lanț, care începe la muntele Urliga ce răsare dintr'un teren băltos despre nord-vest de bălțile MăcinuluI, merge până în fața din ost a comunii Greci (Suganlic). De acest lanț se țin și dealurile de la Garbeni, Văcăreni și până în dealul Bugeac. Acest din urmă deal posedă actualminte și un renume popular de oare-ce aici odihnesc supt uă cruce mare de stejar, cadavrele celor întâi soldați ruși cari au călcat teritoriul turc în resbelul din 1877-78.

Lanțul munților Măcinului este de uă natură cristalină compusă din Gneiss și Grunstein (piatră veche), cea mai mare înălțime a lui nu trece peste 356 metri din suprafața mării.

Acest lanț de munți este foarte abrupt și escarpat, de uă fisionomie tristă și adese-ori pleșuvă; pe când din contra, lanțul de munți al Țuțuiatului are uă fisionomie cu pădure frumoasă. Apoi de la Țuțuiatul spre est este un adevărat amfiteatru, un șir de dealuri care încongioară toată valea ce purcede de la poalele Țuțuiatului spre est și sud până la muntele Curtbair situat la câte-va kilom. spre sud de comuna Greci. De la acest amfiteatru la 100 metri în jos, spre sud, isvoresce uă apă foarte bună și recoroasă ce curge prin satul Greci.

La 100 metri spre vest de acest isvor, celebrul călător Peters în 1863 a găsit (loss) alluvion, ceea-ce presupune că inundația deluviană a ajuns până la acele înălțimi. În această escursiune celebrul Peters era întovărășit de compatriotul nostru dobrogean, simpaticul Fridrich Weikcum”.

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“

#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“

#Autor Stoica Lascu

Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Citește și:

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Obiectivul lui Remus Opreanu - interesul public, mai presus de orice

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Lucruri minunate ascunse în pulberea veacurilor. Cetatea antică Trosmis - Iglița, prăduită „până la lingură de lemn“

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Școala - o prioritate a administrației din Dobrogea recent revenită la România

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Este de cea mai capitală importanță ca în orașul Constanța să se înființeze două bâlciuri pe an”

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un inginer englez despre Dobrogea și Constanța, la sfârșit de secol XIX

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Esplorațiuni oficiale“ la preluarea Dobrogei de către români, în urma Tratatului de la Berlin

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităților militare românești în Tulcea, prilej de sărbătoare și speranță

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piața Ovidiu din Constanța

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Mihai Eminescu despre anexarea Dobrogei - „Noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate“

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România - eforturi comune ale patrioților dobrogeni pentru ridicarea noii provincii

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?