„Forumul religiilor în Dobrogea“, ediția a doua Dobrogea - de la nevoia de poveste la nevoia de proiecte (galerie foto)

S-a derulat ieri cea de-a doua ediție anuală a „Forumului religiilor în Dobrogea” (inițiativă emblematică a publicației ZIUA de Constanța, sub forma unei platforme inedite de dialog public în cadrul căreia înalții reprezentanți din Dobrogea ai Bisericii Ortodoxe, Cultului Musulman și Bisericii Catolice dezbat anual, împreună, marile teme ale regiunii).

La dezbaterea tematică de ieri, moderată de subsemnatul, au participat (ca și la ediția princeps a Forumului, din noiembrie 2018) ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Eminența Sa Muurat Iusuf, Muftiul Cultului Musulman din Români, și Excelența-Sa Ieronim Iacob, Monseniorul Bazilicii „Sfântul Anton”.

Dezbaterea a avut ca temă “Școala creștină a Dobrogei - Dionisie Exiguul” și a fost dedicată celebrării Zilei Dobrogei.

Inițiativa publicației ZIUA de Constanța de a crea un spațiu de dezbatere pentru temele Dobrogei cu participarea celor mai importanți lideri religioși ai comunităților locale probează ecumenismul cunoscut al acestei publicații (al regiunii în general) și a creat premise pentru un dialog creativ, care să substanțializeze dialogul dintre comunitățile religioase ale Dobrogei și să genereze soluții pentru problemele actuale ale membrilor acestora.

Dincolo de eufemismele și consensurile evidente, implicite și inerente ale înalților ierarhi prezenți la dezbatere privind natura Dobrogei de “mozaic interetnic, intercultural și interreligios”, de “model de conviețuire” etc., protagoniștii dezbaterii au evidențiat și unele dimensiuni mai puțin cunoscute ale vieții spirituale a regiunii și au formulat propuneri și soluții pentru dinamizarea acesteia.
 

Principalele concluzii ale Forumului

În Dobrogea s-a creat și dezvoltat, în secolele 4-6 d.Hr., o extrem de robustă școală locală de teologie (aș putea spune a doua mare școală spirituală a Dobrogei, după cea inițiată de Ovidius la Tomis), cu legături și conexiuni de amploare în marile metropole europene ale creștinătății. Noua școală creștină s-a dezvoltat pe fermentul pre-creștin local și pe nevoile specifice ale unei populații apte de viață spirituală înaltă - principalele dovezi sunt legate de misiunea de creștinare în Dobrogea a Sfântului Apostol Andrei și de existența a cca 80 de bazilici creștine dobrogene în secolul I d.Hr. Secolele 4-6 dHr. pot fi considerate astfel o autentică “perioadă de aur” în istoria vieții spirituale a Dobrogei, întreruptă ulterior de marile invazii care au dus la distrugerea marilor orașe și cetăți de la Pont.

Unul dintre exponenții acestei Școli teologice va fi fost, fără îndoială, Dionisie Exiguul (Dionisus Exiguus, Dionisie cel Mic, Dionisie cel Smerit etc.), călugăr și cărturar dobrogean, supranumit “părintele erei creștine”, căruia i se datorează, în principal, dezvoltarea unei formule de calcul pentru stabilirea datei Paștelui și a anului nașterii lui Iisus Hristos (Anno Domini) care, începând cu secolul al VII-lea, stă la baza calendarului religios al întregii creștinătăți. Faptul că un călugăr dobrogean, extrem de influent la Constantinopol și Roma în epocă, a putut să devină relevant pentru istoria creștinătății (prioritar) prin celebrele sale “tabele dionisiane”, trebuie, probabil, popularizat mai bine în Dobrogea, spațiu care, altfel, a trăit aproape mereu în “suferința” de a produce doar episodic și conjunctural performanțe spirituale individuale de notorietate europeană sau mondială.

Este nevoie de realizarea unui inventor exhaustiv al operelor lui Dionisie Exiguul - călugăr, cărturar, erudit, filosof, poliglot dobrogean etc. (inclus încă din secolul al VI-lea în categoria “Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine” și canonizat recent de Biserica Ortodoxă Română, în 2008), mai ales prin cercetarea arhivelor de specialitate și traducerea acestora; o ediție integrală a lucrărilor sale ar putea proba fără dubiu monumentalitatea efortului cultural și spiritual al lui Dionisie Exiguul (care acoperă domenii foarte vaste, de la traduceri la exegeze teologice, de la studii de cronologie și astronomie la traducerile canoanelor Sinoadelor, “Colectio dionyssiana” etc.).

În momentul de față, ar exista un demers structurat al Patriarhiei și, în particular, al Arhiepiscopiei Tomisului de a valoriza mai bine anvergura numelui lui Dionisie și al întregii școli creștine din zona dunăreană prin realizarea unor studii științifice/academice de anvergură și editarea unui inventar cât mai larg al operei acestuia (o ediție gen “opere complete”).

Cei trei ierarhi au convenit că Dobrogei de astăzi îi lipsește un management integrat, inspirat, creativ și eficient al resurselor ei - de la resursele spirituale la cele turistice, economice etc. În pofida unei vieți creștine extrem de bine articulate în perioada primilor ani ai creștinătății, nici măcar una din bazilicile creștine de secol I de la Tomis sau, prin extensie, din Dobrogea nu este valorizată prin inscripții. Turismul religios este încă o fata Morgana în Dobrogea, în pofida unor resurse sectoriale unice în România și în întreaga Europă Centrală și de Est.

Managementul deficitar al resurselor reprezintă o constantă a vieții contemporane a Dobrogei și principala cauză a nedezvoltării ei. Nu există nicăieri altundeva în România un decalaj atât de pregnant între resursele regiunii și valorizarea de facto a acestora. Atât în domeniul spiritual, cât și în domeniul socio-economic, Dobrogea are nevoie de proiecte inspirate și integrate care să valorizeze fundamentele, resursele, potențialul, trecutul și specificitățile regiunii.

Unul din domeniile-cheie ale efortului de valorizare și promovare a regiunii îl reprezintă chiar ecumenismul spiritual/religios al acesteia; în momentul de față, acest ecumenism se enunță axiomatic fără a fi dublat de proiecte și inițiative de impact care să fixeze cu adevărat în mentalul colectiv (românesc și european) narațiunea unicității Dobrogei ca spațiu european paradigmatic de intersecție, întâlnire, ecumenism, toleranță, conviețuire.

În evaluarea mea, propunerile formulate de către ierarhi și autenticitatea dialogului acestora au confirmat “suferințele” actuale ale Dobrogei; este clar că nevoia regiunii Dobrogea de a-și construi proiecte paradigmatice de dezvoltare a devenit cronică. Marile proiecte de infrastructură propuse pentru Dobrogea de către clasa administrativă locală nu sunt credibile. Cele mai recente proiecte de pe “piața promisiunilor” (a se vedea proiectele incluse în “Actul de promisiune civică” al Consiliilor Județene Constanța și Tulcea din noiembrie 2018 - modernizarea portului Constanța și extinderea Aeroportului Internațional “Delta Dunării”, poduri peste Dunăre și drumuri exprese, Spitalul Județean Constanța etc.) au rămas și acum, la un an de la victorioasa lor enunțare, simple compuneri școlare.
 

Dobrogea are nevoie vitală, acum, de proiecte paradigmatice, de viziuni și vizionari, dar mai ales de oameni de calitate (în administrație și în comunitate) care să dezvolte și să modernizeze cu adevărat Dobrogea.

Prin formatul reuniunii, temele tari și calitatea dezbaterii, „Forumul religiilor în Dobrogea” poate deveni o instituție a vieții spirituale a Dobrogei, iar derularea acestui Forum în perioada de celebrare a Zilei Dobrogei, la inițiativa publicației ZIUA de Constanța - un proiect paradigmatic din categoria celor de care Dobrogea are urgentă nevoie spre a-și valoriza mai bine potențialul său uman, spiritual, cultural, social și economic.

Mai mult, prin inițiativele sale de amploare din ultimii ani dedicate celebrării Zilei Dobrogei (digitalizarea arhivelor media și culturale ale Dobrogei, Biblioteca Virtuală / „Dobrogea Digitală” etc., instituirea Meritului Dobrogean, “Dobrogea academică”, crearea de evenimente de impact care valorizează emblematic performanțele individuale și colective ale Dobrogei), publicația ZIUA de Constanța înlocuiește, ca voce emblematică a comunității, marile proiecte reale care trebuie să vină totuși cândva din partea administrației locale.
 

Dobrogea are toate atuurile pentru a se moderniza rapid, dacă își va genera meritocratic oameni care să valorizeze uriașul ei potențial.

Pentru a-și crea un decupaj identitar de excepție, Dobrogea va fi avut cândva nevoie de poveste; pentru a se moderniza, acum, Dobrogea are nevoie de proiecte (includ în nevoia de proiecte și resursa umană de calitate care poate garanta aplicarea acestora). O izolare în poveste poate fi fatală viitorului ei.


Despre Dorin Popescu 
 
S-a născut la Tufeni, judeţul Olt, la 18 aprilie 1970, într-o familie de dascăli. 
Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate în Serviciul Exterior al Ministerului Afacerilor Externe al României - la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar şi cadru universitar (a fost lector la Universitatea „Andrei Şaguna“ Constanţa, Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice, unde a predat cursuri din ariile curriculare Comunicare şi Relaţii Internaţionale). 
A absolvit Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ şi Facultatea de Litere şi Teologie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa (profilul Litere, specializarea Limba Română - Limba Latină) şi este doctor în Filologie, din 2012, cu teza „Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica“ (conducător de doctorat: prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava; primul conducător de doctorat, la Universitatea din Bucureşti, a fost Marin Mincu). 
Este autorul cărţii „Noica. Bătălia continuă“ (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2013, debut în volum) şi al volumului „Figuri ale textului anteic“ (antologie de eseuri, texte critice şi articole, publicată la aceeaşi editură, 2016 - autor unic). 
A publicat peste 100 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale şi ştiinţifice din România şi din străinătate şi peste 30 de lucrări ştiinţifice în domeniul teoriei şi criticii literare, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice şi al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea „Andrei Şaguna“ din Constanţa şi deţine premii naţionale de eseu şi critică literară (premii ale revistelor Timpul, Contrapunct, Dacia Literară, Marele Premiu pentru critică literară şi eseu al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi etc). 
A fost membru al Cenaclului de Marţi din Constanţa şi al Cenaclului Mihail Sadoveanu. A lucrat ca jurnalist în presa locală (Constanţa) şi naţională, scrisă şi audiovizuală.
Este preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House Constanţa.

Citește și:

LIVE TEXT  “Forumul religiilor în Dobrogea”, la cea de-a doua ediție. Tema este Școala creștină a Dobrogei - Dionisie Exiguul, dobrogeanul care a calculat pentru prima dată anul naşterii lui Iisus Hristos

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

#sărbătoreşteDobrogea141 Dionisie cel Smerit - Detalii inedite și mărturii de epocă despre creatorul cronologiei creștine Anno Domini

Către constituirea unei hărţi martirice a poporului român (galerie foto)

Galerie foto: