ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Sorin Colesniuc, director MINAC, Dănuţ Jugănaru, director CCINA, Chris Groninger, director Damen Mangalia, mesaje de Ziua Dobrogei

La mulţi ani, Dobrogea, la 141 de ani de când a fost alipit acest tărâm multietnic, bogat în cultură, având un relief unic în România şi Europa, la patria-mamă! 141 de ani de când 14 etnii trăiesc la un loc, având religii diferite, însă fără să existe ură. Este un pământ unde armonia, diversitatea şi complexitatea fac un algoritm greu de înţeles pentru ochii unui străin, dar care este un sistem perfecţionat de-a lungul anilor.
 
Embleme ale culturii, sportului, administraţiei publice, autorităţilor locale, ale muzicii sau ale teatrului, ale spiritualităţii şi reprezentării etnice au transmis câte un călduros mesaj. Cotidianul ZIUA de Constanţa vă aduce la cunoştinţă mesajele ambasadorilor Dobrogei despre acest teritoriu - casă pentru sute de mii de persoane.
 

Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, director general al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa

 
Am cunoscut Dobrogea în toate etapele vieţii mele. Aici, în Dobrogea, în comuna Cumpăna, am mers timp un an la grădiniţă, după care, tot în comuna Cumpăna, am urmat clasele primare şi gimnaziale. Liceul l-am absolvit în oraşul Constanţa şi tot aici, în Constanţa, am mers timp de cinci ani la cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii ”Ovidius”.
 
Imediat după obţinerea Diplomei de licenţă am absolvit şi studiile aprofundate având ca specializare tot istoria, la aceeaşi universitate constănţeană. În ultimul an de facultate şi în timpul studiilor aprofundate am lucrat în mass-media constănţeană, la postul de televiziune ”TV 57 Plus”, apoi la ziarul ”Cuget Liber”, perioadă în care am locuit în oraşul Constanţa.
 
În anul 1998 m-am angajat la Muzeul de Arheologie ”Callatis” din Mangalia şi în anii care au urmat, în timp ce lucram la muzeul callatian, am mai absolvit un master în Știinţe politice la SNSPA Bucureşti, cu specializare în ”Securitate şi Diplomaţie” şi doctoratul cu specializare în istorie, la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu. La începutul anului 2018 am participat şi am câştigat concursul de ”Proiecte de management” organizat de Consiliul Judeţean Constanţa pentru funcţia de Director general / Manager la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
 
Aşadar, am revenit în oraşul Constanţa după 20 de ani. Prin urmare, după cum puteţi constata, am cunoscut Dobrogea în toate etapele vieţii mele şi pot să spun, cu mândrie, că sunt dobrogean.
 
I-aş recomanda oricui să vadă, în primul rând, monumentele arheologice şi istorice, dar, mai ales, cetăţile antice: Histria, Tomis, Callatis, Capidava, Sacidava, Adamclisi, Ulmetum, Carsium, Argamum, Aegissus, Ibida, Troesmis, Dinogeţia, Noviodunum, Ibida, Enisala etc. Bineînţeles, i-aş recomanda să vadă muzeele în care este expus patrimoniul cultural mobil al civilizaţiilor care s-au succedat pe tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră, din preistorie până în contemporaneitate. Desigur, vizitatorii mai pot vedea: Edificiul Roman cu Mozaic, Cazionoul din Constanţa, Statuia lui Ovidiu, Palatul Reginei Maria din Mamaia, Podul de la Cernavodă, Mormântul cu papirus de la Mangalia, Monumentul triumfal de la Adamclisi, bisericile şi clădirile monument istoric din centrul vechi al Constanţei, bisericile şi mănăstirile din întreaga Dobroge, geamiile, monumentele ridicate, în multe localităţi dobrogene, pentru cinstirea eroilor care şi-au sacrificat viaţa pentru ţară. Și, i-aş mai recomanda să vadă: Delta Dunării, Munţii Măcinului, Cheile Dobrogei, Canalul Dunăre – Marea Neagră şi staţiunile de pe litoralul românesc.
 
Este dificil de spus care sunt cele mai importante trei valori ale dobrogenilor. Desigur, litoralul românesc atrage, anual, milioane de turişti din întreaga ţară şi de peste hotare. Portul Constanţa are o însemnătate deosebită pentru economia Dobrogei şi a întregii ţări. Dar, să nu uităm că Delta Dunării este singurul sit natural din Dobrogea aflat în patrimoniul mondial UNESCO. Deci, cu siguranţă, Delta Dunării ar trebui să fie printre cele mai importante trei valori pe care le au dobrogenii.

 
Dacă vorbim despre bunuri din patrimoniul cultural mobil, sunt de părere că acestea ar fi: statuetele ”Gânditorul şi Femeie şezând”, capodopere ale artei neolitice aparţinând culturii Hamangia, descoperite în anul 1956 la Cernavodă; Papirusul din necropola elenistică de la Callatis, descoperit în anul 1959 la Mangalia, acesta fiind singurul papirus antic descoperit pe teritoriul României; Șarpele Glykon, descoperit în anul  1961 în Constanţa, o statuie unică în lume şi deosebit de valoroasă pentru istoria Dobrogei.
 
Dacă ne referim la monumente arheologice şi istorice, aş spune că cele mai importante valori ale dobrogenilor sunt: Edificiul Roman cu Mozaic, cel mai mare şi mai important edificiu de acest fel din sud-estul Europei, Bisericuţele Rupestre de la Murfatlar, Cazinoul din Constanţa şi Podul de la Cernavodă.
Dobrogea este o regiune secetoasă, în care ploile sunt foarte rare din primăvară până în toamnă, iar vara acestui an a fost un exemplu cât se poate de concludent. Iarna, în Dobrogea, şi mai ales în localităţile de pe litoralul Mării Negre, rareori ninge.
 
Iarna trecută, ca exemplu, fulgii de zăpadă aşternuţi peste oraşul Constanţa, într-una dintre zilela lunii ianuarie, au rezistat doar câteve ore. Am vizitat mai multe ţări europene, printre care: Grecia, Italia, Vatican, Spania, Portugalia, Germania, Austria, Belgia, Ungaria, Serbia, Turcia, Federaţia Rusă şi, desigur, Bulgaria. Dintre ţările pe care le-am vizitat, cred că Grecia este acel colţ al lumii care se aseamănă cel mai mult cu Dobrogea.
 
Dobrogea reprezintă, pentru întreaga lume, un model de convieţuire interetnică şi interculturală. Aici trăiesc, în armonie, alături de populaţia majorritar românească: turci, tătari, romi, ruşi-lipoveni, maghiari, greci, armeni, germani, ucraineni, evrei, bulgari, polonezi, sârbi, croaţi, sloveni, slovaci, albanezi, italieni şi alţii. Astfel, Dobrogea s-a bucurat şi se bucură de o diversitate de tradiţii istorice şi culturale, care au contribuit la dezvoltarea civilizaţiei româneşti dobrogene. Prin urmare, sloganul prin care aş descrie Dobrogea ar fi: ”Dobrogea, model de convieţuire interetnică şi interculturală”. Iar mesajul pe care îl transmit dobrogenilor este acela de a continua să convieţuiască în pace şi înţelegere şi niciodată să nu dea curs vreunei încercări de învrăjbire între ei, indiferent din ce direcţie ar veni aceasta. La mulţi ani, Dobrogea! La mulţi ani, dobrogeni!

 

Conf. univ. dr. ec. Ion Dănuţ Jugănaru, director general Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa

 
Când aveam 5 ani, am venit cu părinţii în vacanţă, la Eforie Sud, eu fiind născut în Muscel, judeţul Argeş. Atunci am cunoscut Dobrogea. Depinde de ce îşi doreşte fiecare. Oricui cred că i-ar plăcea să vadă litoralul românesc şi Delta Dunării. Iar ca valori, depinde ce înţelegem prin valori. Dacă ne referim la cele naturale, antropice ori umane. Dintre valorile/resursele/atracţiile naturale: Delta Dunării; Litoralul; Munţii Măcinului, cei mai vechi din România. Dintre valorile/resursele antropice: Canalul Dunăre-Marea Neagră; Podul Anghel Saligny; monumentul triumfal Tropaeum Traiani, de la Adamclisi. O valoare spirituală aparte, cu putere simbolică deosebită, o are Peştera Sf. Apostol Andrei, creştinătorul Dobrogei. Am avut şansa să vizitez multe ţări, de pe 4 continente. Consider că Dobrogea este unică, nu poate fi  comparată cu o altă regiune a lumii. Mesajul meu ar fi acela de a ne menţine unitatea, să lucrăm împreună,pentru ca această regiune să prospere! "Dobrogea, pământul dintre Dunăre şi Marea Neagră, acolo de unde începe România!", aş propune ca slogan.
 

Chris Groninger - director general, Damen Shipyards Mangalia SA

 
Primul contact efectiv cu această zonă a avut loc în urma cu un an şi jumătate, când mi s-a propus să preiau funcţia de director general al Șantierului Damen Mangalia. Atunci am venit în România împreună cu soţia mea. Am vrut să vedem unde vom locui şi ce putem face şi am fost pur şi simplu fascinaţi de frumuseţea acestei ţări în general, şi a Dobrogei în particular. Mi-ar fi greu să recomand un singur obiectiv de vizitat. Ceea ce mi se pare uimitor este ca în acelaşi weekend, poţi fi pe un traseu în Munţii Măcin, la pas sau cu bicicleta, să admiri sutele de specii de păsări în Delta Dunării şi să te relaxezi pe o plajă retrasă, sălbatică şi virgină cum este cea de la Corbu, fără a străbate distanţe forte lungi între aceste destinaţii deosebite. 
 
Ceea ce admir în mod deosebit la dobrogeni este faptul că, în ciuda diversităţii culturale bogate, sunt un model de convieţuire etnică, dând dovadă de un spirit al comunităţii foarte dezvoltat. Aş menţiona totodată faptul că îşi fac treaba în mod responsabil şi sunt mândri de munca lor. Înainte de a veni în România, mergeam des în vacanţe în zona de coastă a Spaniei, şi visam că într-o bună zi voi locui acolo. Acum, când locuiesc în această zonă frumoasă, pot spune că mare parte din visul meu s-a împlinit. Ceea ce le-aş transmite dobrogenilor ar fi să îşi păstreze tradiţiile şi valorile specifice fiecărei etnii, şi în acelaşi timp să rămână la fel de uniţi cum i-am descoperit eu. Cred că sintagma cea mai potrivită pentru a descrie Dobrogea şi oamenii săi este: Unitate în diversitate.
 
Sursa foto Chris Groninger: Damen Mangalia
 
Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Judecătorul Cristian Deliorga, profesorul Vasile Nicoară şi Cătălina Ponor, campioană olimpică, mesaje de Ziua Dobrogei

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Cătălin Grasa, director SCJU, Daniel Georgescu, director CN ACN, şi canoistul Ivan Patzaichin, mesaje de Ziua Dobrogei

14 noiembrie 1878 Sărbătorim Dobrogea alături de cei care i-au cercetat bogata istorie! Mesaje ale istoricilor constănţeni de Ziua Dobrogei (documente)

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Gheorghe Hagi, lt.-col. Daniel Mihai Ferencz şi Yedil Utekov, director general Rompetrol Rafinare, mesaje de Ziua Dobrogei