#citeșteDobrogea Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

Anul 1937 a reprezentat un an al provocărilor atât pentru profesorii seminarului, cât și pentru elevii acestuia. La evaluarea de la sfârșitul anului școlar, din luna iunie, a participat Moise Ienciu, Inspector General în ministerul Cultelor și Artelor, ce îndeplinea funcția de președinte al comisiei de examinare a absolvenților Seminarului musulman. Din comisie mai făceau parte Mircea Dragomirescu, care îndeplinea și funcția de director al instituției, un reputat și apreciat profesor de muzică, Cătălin Arsenescu, Andrei Avram, SabriRefi, Sadâc H. Bacâ, AbdulaAbdulatif și Vasile N. Vasilescu, profesori ai seminarului, având calitatea de membri ai comisiei.



Comisia fusese numită prin ordinul de ministru nr. 11828 din 1937. Calitatea de secretar al comisiei de examinare o avea Petre Dragoș. Examinarea urma a se realiza după un program bine stabilit. Inițial erau organizate lucrările scrise, una în Limba română, iar cea de-a doua în Limba turcă. Se susțineau în aceiași zi, la un interval de 6 ore între acestea, pentru odihna, rugăciunea și concentrarea elevilor. Timpul de lucru era de trei ore pentru fiecare probă. Lucrarea scrisă urma să aibă 5 subiecte, la alegere, candidatul urmând să rezolve doar un subiect.

Absolvenţii anuluișcolar 1936-1937 au fost. Ali Kemal Septar ( din localitatea Tătaru), Amet M. Beitula ( din Bulgaria), Agi Neazi Osman ( din Izvorul Mare), Eşref Z. Omărzac (din Comana), Gevdet H. Marem (din Bulgaria), Husein A. Hatip (din Bulgaria), Midat S. Mamut ( din Tătaru), MuhsinBeghiş ( din Bulgaria), Murat H. Amet (din Bulgaria), Neazi A. Ibraim ( din Bulgaria), Nuri Bilal (din Curcani), Recep I. Hasan ( din Scărişoreanu), Raşit Mehmet (din Bulgaria), Şefchet O. Abdula ( din Medgidia), Zubeir H. Suliman (din Bulgaria). După cum putem observa, marea majoritate a absolvenților proveneau din Cadrilater și din Bulgaria.


Subiectele ce urmau a fi abordate la Limba română erau: Viața și opera lui Ion Creangă, Continuitatea elementului daco-roman în Dacia, Legăturile Principatelor Române cu Turcia, Școala și biserica ca factori ai educației culturale și naționale, Poetul Octavian Goga.

La limba turcă subiectele erau: Interpretarea capitolului Ne-be, Cucerirea orașului Mecca și importanța ei istorică, Caracteristicile literaturii turcești vechi și moderne, Orientarea spre Kaaba și timpul rugăciunii, Diviziunea muncii.

Rezultatele obținute de elevii seminariști la probele scrise au fost:
Ali Kemal Septar - media 9,00
Amet M. Beitula- media 6,50
Agi Neazi Osman -media 7,00
Eşref Z. Omărzac -media 6,50
Gevdet H. Marem -media 7,00
Husein A. Hatip-media 7,50
Midat S. Mamut -media 9,00
MuhsinBeghiş -media 7,00
Murat H. Amet - respins
Neazi A. Ibraim - media 7,00
Nuri Bilal - media 7,00
Recep I. Hasan - media 8,00
Raşit Mehmet -media 7,00
Şefchet O. Abdula - media  6,50
Zubeir H. Suliman - media 6,50.

Toți absolvenții au primit note de trecere, intrând la proba de evaluare orală, cu excepția unui singur elev, deoarece exista suspiciunea că ar fi copiat. Existau doi elevi cu rezultate foarte bune, iar restul completau „plutonul" de mijloc al clasei, cu rezultate de factură medie.
După susținerea examenului oral au fost obținute următoarele rezultate:
Ali Kemal Septar - media 8,83
Amet M. Beitula -  respins
Agi Neazi Osman - media 7,36
Eşref Z. Omărzac- media 6,61
Gevdet H. Marem - media 6,83
Husein A. Hatip - media 7,28
Midat S. Mamut - 8,93
MuhsinBeghiş - respins
Neazi A. Ibraim - media 6,93
Nuri Bilal - media 7,13
Recep I. Hasan - media 7,86
Raşit Mehmet - media 6,90
Şefchet O. Abdula - media 6,61
Zubeir H. Suliman - respins.

Elevii respinși nu reușiseră să obțină media 6 la cele trei probe și urmau să se prezinte în cea de-a doua sesiune de examen.

Putem conchide prin a spune că pregătirea elevilor seminariști a dat roade la sfârșitul anului, iar exigența și seriozitatea erau cuvintele de ordine.
 
Bibliografie:

ANR, fond MCA, dosar 129/1937
Adrian Ilie, Comunitățile turcă și tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015
 
Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:
#citeșteDobrogeaÎntreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța