#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XXIX). Arhitecți ai orașului și planuri de urbanism

 
Vă propun o temă interesantă referitoare la planurile de urbanism ale orașului și la arhitecții care s-au implicat în realizarea acestora, precum și la realizarea unor construcții emblematice pentru orașul aflat la malul mării.
Inginerul comunei urbane Constanța, N. Vergotti a întocmit planul oraşului Constanţa în anul1896, plan ce a avut în vedere planul realizat de Charles Hartley în anul 1881, la scara 1:10.000.



Planul oraşului delimitat pe curbele de nivel ale terenului numerotate pe planul orașului, aucuprins prima sistematizare adoptată în Consiliul Comunal, situate între bulevardul Independenţei (I.G. Duca) la Vest, cimitirul musulman la Nord-Vest, şanţul Comunei Urbane până la movila Avretuk Tepe de la Nord (zona Capitol de astăzi) şi limita noului Cartier Ţigănesc de pe strada Eroilor.
Limitele portului au fost cele stabilite în primul proiect al portului întocmit de J.B. Cantacuzen în 1895, care a stat la baza unei licitaţii,organizate la nivel internaţional.
 
Traseul liniilor ferate din intravilan au fost cele relevate de N. Vergotti pe traseele din oraş şi pe cele de coborâre în port pe latura de vest a falezei din Piaţa Independenţei. Importanteerau liniile de pe strada Ovidiu de pe acest plan, pe care a circulat trenul de vacanţăspre Plaja de la Vii.




În şedinţa Consiliului comunal din anul 1897 s-au adoptat unele măsurireferitoare la sistematizare. Cu acest prilej a apărut o împărţire a unor responsabilități pentru consilierii comunali,ce avea să monitorizeze unele străzi, sectoare de străzi noi sau cartiere nou apărute.
 
Oraşul Constanţa a fost împărţit în trei secţiuni I, II, III cu intenţia de a angaja atribuţiunile consilierilor comunali.S-a dorit atribuirea unor culori pe harta oraşului; Sectorul I - Roşu; Sectorul II - Galben (Maron); Sectorul III – Verde. Această iniţiativă nu a fost definitivată decât parțial, întâlnind o oarecare reticență din partea aleșilor.
S-a definitivat: Sectorul I Roşu; nu au existat un număr suficient de consilieri care să urmărească celelalte sectoare, galben şi verde, care urmau să fie monitorizate de viceprimari. Au mai apărut pe harta oraşului delimitări ale unor zone specifice locuitorilor sau a ocupaţiilor principale din aceste zone, astfel:
- Sectorul I- Roşu:
Str. Mircea cel Mare până în strada Gării; Str. Carol I, până în strada Gării; Str. Traian, până în strada Gării; Str. Libertăţei, până în strada Gării;
- Sectorul II-Galben:
Str. Mircea cel Mare din strada Gării; Str. Carol I, din strada Gării; Str. Traian, din strada Gării; Str. Libertăţei, din strada Gării; Mahalaua ţigănească;Cărămidăriile 1 și 2; Tăbăcăriile; Viile Noi (Cimbru);
- Sectorul III-Verde:
Str. Muzelor; Str. 13 Septembrie; Str. Oborul Nou; Baratchele Ferarilor; Magaziile de producte; Uzina de gaz; Tunelul; Viile Vechi.



Un alt plan de sistematizare a orașului de la malul mării a fost conceput de Ion Bănescu, în mandatul de primar din anul 1905. Acesta a deținut două mandate de primar din ianuarie 1900 - până în iunie 1900 și din 1905 până în 1907.
 


În timpul primului său mandat de primar, Ion Bănescu a avut viziunea extinderii către nord a oraşului prin înfiintarea Cartierului Românesc.
În intravilan nu se mai putea întreprinde nici o măsură locativă, deoarece loturile şi în special majoritatea punctelor disponibile fuseseră atribuite de Consiliile comunale anterioare, Armatei, care avea deja în vedere construcţii definitive.

În timpul mandatelor unor primari numiţi de minister în perioada 1900-1904( Mihai Polizu-Micșunești, Cristea Georgescu, Pandele Tărușanu, George Benderly), s-a stabilit șanţul oraşului având limita până la Cartierul Anadolchioi, în speranţa obţinerii statutului de Porto franco pentru Constanţa, cu unele avantaje fiscale legate de portul oraşului pentru diferiţi investitori. Oraşul mai avusese acest statul între 1880-1882, la care s-a renunţa din cauza reducerii veniturilor din taxe, în visteria Primăriei. Şanţul oraşului de atunci de pe linia viitorului Bulevard Mamaia, continuat cu strada Eroilor, a rămas şi în zilele noastre ca o linie de separare între centrul oraşului şi celelalte cartiere care s-au construit, la Nord, la Vest şi la Sud-Vest. Cartierele din perioada sistematizării Ion Bănescu au fost:

După cum putem observa, unele cartiere nominalizate mai sus, își continua existența și în prezent. Orașul s-a extins de la zona peninsulară, ce constituia punctul central al localității, atât către Est, cât și către Nord și Vest.
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 48/1896-1897
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
Marin Ionescu Dobrogianu, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, Atelierele grafice Socecu, Bucureşti, 1904
Bilder aus der Dobrudscha Herausgegeben von der Deutchen Etappen-Verwaltung in der Dobrudscha in einem Verlag, Constanza,1918.

Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și: