#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XXVIII). Străzi ale orașului pontic dispărute astăzi

 
Vă propun o temă interesantă referitoare la străzi ale orașului Constanța, desființate astăzi, ca urmare a proceselor de sistematizare urbană intervenite de-a lungul timpului. Putem afirma că unele străzi ale orașului au fost desființate în urma sistematizării urbane, într-un oraș aflat în expansiune, aflat în plină dezvoltare.
Putem aminti străzile Cărămidari 1 și 2 dispărute astăzi, ca urmare a prăbușirii falezei din zona de Est a orașului.
Piața 23 Noiembrie a fost desființată la prima sistematizare urbană a localității pentru a face loc unor clădiri noi.
O altă stradă care nu a putut avea o existență neîntreruptă în timp a fost strada Thetis, aflată în capătul Haltei Thetis, denumită după 1930 strada Arion, ce a fost desființată la cea de-a doua sistematizare a orașului. Aceiași soartă a avut-o și strada Neptun, denumită Petru Poni, după 1930 și  desființată la cea de-a doua sistematizare a urbei tomitane.
O altă piață desființată a fost Piața Italiei, desființată la prima sistematizare a orașului, o piață unde își desfășurau activitatea comercianții italieni prezenți la Constanța.
Strada Poștă-telegraf-telefon a fost desființată la prima sistematizare, dar aceasta funcționa la începutul secolului trecut. Strada Spitalul Militar a fost desființată la prima sistematizare a orașului, și nu a purtat o altă denumire, dat fiind existența scurtă pe care a avut-o.



Piața Cimitirul musulman, denumită și Parc arheologic, pentru o perioadă de timp, a fost desființată la ce-a de-a doua sistematizare a localității.
Gara veche a orașului, denumită ulterior Gara veche a fost desființată la ultima sistematizare. Aceiași situație a fost înregistrată și de strada Prefectura de Poliție, desființată la ultima sistematizare.
Atelierul de mașini, unde se aflau mai multe ateliere care aveau drept scop repararea mașinilor și a autoturismelor din epocă, au fost demolate în anul 1922, strada fiind desființată la ce-a de-a doua sistematizare.
Magaziile de cereale, cunoscute și sub denumirea de magaziile genoveze au fost distruse de foc în 1897 și desființate la ultima sistematizare a localității.
Alte străzi desființate au fost în zona portului Constanța: Gara din port, magaziile supraetajate, cheiul portului, ca urmare a lucrărilor de modernizare intervenite de-a lungul timpului.
Strada Spitalul Comunal a fost desființată la ultima sistematizare, situație cunoscută și de Vama orașului, care a fost desființată cu același prilej.
Cartierul țiganilor musulmani a fost desființat în anul 1890 și mutat în Piața Chiliei.
 



O sectorizare a orașului a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea stabilită în Consiliul comunal.
Strada Mitropoliei, existentă în 1885 a fost denumită în 1912 strada Catedralei, ulterior fiind desființată. Strada Roșiorilor, a purtat această denumire din 1885 până în 1950, când a fost redenumită ca fiind strada dr. I.B. Cantacuzino, iar în perioada comunistă a fost desființată.

Strada Vadu Lineu 1 a fost desființată ca urmare a sistematizării urbane. Strada Pescarilor devenită George Enescu, a fost desființată. Strada Franceză a avut o existență în perioada interbelică și chiar în perioada comunistă, fiind desființată ulterior. Strada Engleză a fost desființată la rândul ei în perioada comunistă.  Strada Germană existentă în 1885  a fost redenumită strada Engleză în 1912, iar din 1930, s-a numit Unirea, ulterior în perioada comunistă fiind desființată.

Strada Transilvaniei, exista în 1885 și a avut o evoluție în perioada interbelică, fiind desființată în perioada comunistă.
Strada Varnei, exista în 1885, în 1912, în 1930, numindu-se apoi Ion Luca Caragiale, iar în perioada comunistă a fost desființată.


În 1896-1897 a fost începută sistematizarea orașului, în trei secțiuni, identificate prin trei culori: roșu, galben și verde. Doar sectorul I (roșu) a fost definitivat, consilierii comunali având printre atribuții monitorizarea acestuia.
Strada Kogălniceanu existentă până în 1950, apoi desființată, se afla la capătul bulevardului Ferdinand.  Strada Basarab, a fost desființată în perioada comunistă. Strada Brașovenilor atât de cunoscută pentru comerțul ce se realiza acolo, a fost ulterior desființată. Strada Brutus, devenită Ilie Pintilie, a fost desființată ulterior.
A doua sistematizare a orașului a avut loc în perioada 1905-1922, un rol important revenind primarului Ion Bănescu.
A treia sistematizarea s-a realizat în perioada 1922-1930, când au apărut noi cartiere ale orașului.
O altă sistematizare a avut loc în perioada 1930-1945 având la bază planurile col. Marin Ionescu Dobrogianu.
Alte modificări au fost aduse planului orașului în perioada comunistă, când au apărut noi străzi și noi cartiere, ca urmare a exodului populației din mediul rural către mediul urban.

Putem spune că datorită dinamicii și evoluției orașului unele străzi au continuat să existe până în zilele noastre, în timp ce altele și-au schimbat denumirile sau au fost desființate ca urmare a modificărilor survenite prin sistematizările spațiului urban.
 
Bibliografie selectivă:
SJANC, fond Primăria Constanța, dosar 48/1896-1897
***Tezaurul documentar dobrogean, Direcția Generală a Arhivelor Statului, București,1988
***Albumul dobrogean pe anul 1911. Constanta si Tulcea, 1911
Petre Covacef, Onomastica străzilor din Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2010
Th. Ionescu, Constanța și Tekirghiolul, Ghid ilustrat, 1924
Marin Ionescu Dobrogianu, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, Atelierele grafice Socecu, Bucureşti, 1904
 
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri post universitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Străzile Constanței. Denumiri de-a lungul timpului (XXVII). Negustori aromâni pe străzile orașului pontic