#DobrogeaDigitală Spiru Haret, „apostol al culturii naționale românești”

În urmă cu 170 de ani, pe 15 februarie 1851, se năștea la Iași Spiru C.Haret, matematician, astronom și pedagog român, cel care avea să devină cel mai de seamă reformator al școlii românești din secolul XIX.

Cele trei mandate de ministru al educației i-au oferit prilejul de a pune bazele învățământului modern în țara noastră, iar inițiativele sale sunt astăzi des amintite ca acţiuni exemplare, într-un domeniu în care, în prezent, o atât de necesară reformă întârzie să se producă.

„Omul școlii”, așa cum era supranumit Spiru Haret, a făcut ca, în urma reformelor sale, procentul de știutori de carte din România să se dubleze.

În ciuda meritelor sale indubitabile, ctitorul învăţământului nostru modern este prezent în conştiinţa publică mai mult prin instituţiile care îi poartă numele (universități sau școli din toată țara), decât prin personalitatea sa istorică. Prea puţin folosit de legiuitorii autohtoni ca model de inspiraţie, Spiru Haret se bucură de o importantă apreciere internaţională, pentru opera sa ştiinţifică. Astfel, în 1976, Uniunea Internaţională a Astronomilor a dat numele lui Haret unui crater de pe faţa invizibilă a Lunii („Aitken”), și a fost introdus în calendarul UNESCO, ca om de ştiinţă, alături de alte două personalităţi româneşti (biologul George Emil Palade şi dirijorul Sergiu Celibidache), cu ocazia împlinirii unui secol de la comemorarea morții sale.
 
Un discurs de evocare a personalității uriașe și a spiritului haretian a rostit și Grigore Moisil, în decembrie 1922, textul fiind publicat ulterior în revista „Tinerimea Românã“.

Noi l-am regăsit în volumul „A fost odată... Grigore Moisil”,  scris de văduva marelui matematician, tânărul Moisil ținând cuvântarea comemorativă la serbarea patronului liceului „Spiru Haret“ din București.
 
 
„Domnule Ministru,
Doamnelor,
Domnilor,
Vă rog să mă credeți că-mi vine foarte greu, ca în fața Dumneavoastră, să vorbesc despre Spiru Haret. Mulți îl veți fi cunoscut personal, mai toți veți fi avut ocazia ca în chip direct sau indirect să simțiți influența binefăcătoare, îndrumările sănătoase pe care el le-a dat în evoluția culturii românești din ultimele decenii.
Nu! Nu mă măgulesc! Nu-mi închipui că voi putea reliefa puternica personalitate a lui Haret, că voi putea sintetiza într-o privire repede, activitatea sa atât de mare, atât de vastă, atât de complexă, atât de profundă.
Dacă totuși vorbesc despre Haret e numai spre a vă evidenția idealul pe care el l-a urmărit, ideal care trebuie să fie întotdeauna și idealul nostru al tuturor.
Se obișnuiește a se vedea în opera lui Haret trei direcții: una a matematicianului, o alta a profesorului, o treia a reformatorului școlar. De fapt idealul lui Haret a fost același, continuu același, având drept țintă supremă cultura românească națională.[...]
Cum poate fi definită valoarea socială a unui om? Cum se poate studia mai științific o societate? Iată problemele pe cari și le pune Haret. Și tripla înfățișare a omului: din punct de vedere economic, moral și intelectual, ca și introducerea noțiunilor clare și precise ale mecanicei în studiul până atunci confuz al sociologiei, vor marca un progres evident în evoluția științelor sociale
Întors în țară, Haret e numit profesor universitar, în curând inspector școlar, nu peste mult timp secretar general și apoi ministru al școalelor. Pe atunci școlile o duceau îndestul de greu. Lipsa de localuri și lipsa de corp didactic făcea ca obligativitatea învățământului primar să fie o ficțiune. Învățământul secundar era într-o situație tot atât de grea. Pe de-o parte el rămăsese mult în urma progreselor făcute de știință și de pedagogie, pe de altă parte corpul profesoral nu avea siguranța situației, căci de mult timp nu se mai ținuseră concursuri, așa că posturile erau ocupate de suplinitori. Pentru corpul profesoral Haret a luptat și a muncit tot atât cât și pentru aducerea la curent a metodelor pedagogice întrebuințate la noi în țară.
* * *
Dar Haret a mai făcut ceva. El avea convingerea că o fecundă dezvoltare științifică nu se poate face fără ca massele populare să nu fie pregătite, ca să-și poată da continuu și proaspăta lor contribuție.
În istoricul educației masselor, Haret e cel dintâi care a jalonat calea ce trebuia urmată, e primul care a dat o pildă de cum ar trebui să se facă, primul care a făcut această educație a masselor. Haret a apelat la învățători și a pus principiul activității extrașcolare. Băncile populare dădură o reală încurajare economică, cooperativele contribuiră la asigurarea procurării de instrumente și mașini sau la desfacerea produselor țăranilor români.
Pe de altă parte școlile de adulți căutau să dea cultura elementară acelora cari nu putuseră urma în vreo școală primară. Se începu a se ține șezători, serbările școlilor rurale căpătară un caracter educativ național, se organizară coruri sătești și bisericești, teatre, biblioteci, cercuri culturale, toate cu aceeași țintă de educație națională. Cultura masselor populare, ridicarea lor atât din punct de vedere intelectual și național cât și din punct de vedere economic și moral, iată ce a făcut Haret.
Și el credea că o cultură, ca să fie rodnică, trebue să fie originală și ca să poată fi originală trebue să se bazeze pe fondul sufletesc, pe substratul psihologic al firii poporului. Astfel, în chip logic, Haret a fost condus la problema culturei naționale.
Geografia și istoria Românilor, limba și literatura română nu formaseră obiectul special al studiului. Marea reformă școlară pune ca principiu al învățământului: cultura și educația națională. Obiectele de mai sus sunt prevăzute nu numai ca simple materii de studiu, ci ca țință a învățământului.
De aceea, oridecâteori naționalitatea noastră, apăsată fiind de forța politică sau economică a vreunei alte naționalități, văzându-și periclitată desvoltarea ei naturală, liberă de orice piedici și influențe străine, a dat vreun strigăt de alarmă, pilda pe care va trebui s-o urmăm e pilda pe care ne-o dă Spiru Haret: cultura națională.
Nu numai ca pe un mare matematician și astronom îl serbăm astăzi pe Spiru C. Haret. Nu-l serbăm numai ca pe un profesor devotat, ca pe un reformator genial al școalei. Nu-l sărbătorim numai ca pe întemeietorul instrucției publice moderne în România.
Ci astăzi, când noi, elevii liceului Spiru Haret, îl sărbătorim, înțelegem a-l comemora ca pe un apostol al culturii naționale românești, în care vedem cel mai bun exemplu de urmărire al idealului nostru comun: propășirea națiunei române, din punct de vedere economic, cultural și național.”

#citeşte mai departe în „A fost odată... Grigore Moisil”
#„A fost odată... Grigore Moisil“ 
#Autor Viorica Moisil
 
DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.  
 
Sursa foto: captura youtube/arhiva tvr
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Spiru Haret sau Omul-izvor