#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian Tragicul sfârşit al întemeietorului şcolii economice româneşti - Virgil Madgearu

După ce, în 2003, trimitea la tipar volumul „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor”, aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa, reputatul publicist constănţean Simion Tavitian mărturiseşte că ideea unei alte cărţi prinsese deja contur.
 

 

„Documentarea îndelungată, de ani de zile, presupusă de concretizarea acelei prime cercetări a mea (spre satisfacţia autorului remarcată de comentatori ca fiind, prin complexitate, o cuprinzătoare noutate în arealul investigării contribuţiei unor naţionalităţi la dezvoltarea şi afirmarea civilizaţiei româneşti), acea documentare, zic, făcea să se contureze o posibilă ulterioară întreprindere în care să ne aplecăm mai în profunzime asupra unor figuri de excepţie din rândul comunităţii armenilor, anume cei care au binemeritat accesul sub cupola strălucitoare a Academiei Române”. 

 
Astfel că, un an mai târziu, în 2004, apărea la Editura Ex Ponto volumul „Armeni sub cupola Academiei Române” lucrare deosebit de importantă, ce readuce în atenţie 11 mari personalităţi de sorginte armeană din patrimoniul ştiinţei economice şi al culturii româneşti.
 
Profesorul Virgil Madgearu este unul dintre acei savanţi care în perioada interbelică au ocupat un loc important în viaţa social-politică şi ştiinţifică a României. Erudit om de ştiinţă, el a creat o şcoală economică originală, teoretică şi practică.
 

„Virgil Madgearu s-a născut la Galaţi la 14 octombrie (stil vechi) 1887. Numele complet de botez: Traian-Virgil (actul de naştere nr. 1674 din 14 decembrie 1887, conf. Arhivele Statului Galaţi). Este fiul lui Nica Madgearu, cunoscut comerciant din Galaţi, de etnie armeană.
 
A urmat cursul primar şi Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi, fiind fruntaş la învăţătură, note maxime, în ultimul an, obţinând la economie politică şi drept. Încă din liceu se remarcă prin tenacitate şi putere de muncă, manifestând un deosebit interes pentru problemele sociale si economice. În 1907 a trecut cu succes examenul de bacalaureat.
A continuat studiile în Germania, la Universitatea din Leipzig, unde, sub conducerea profesorului Karl Bucher, a studiat ştiinţele economice, care se predau, în acea vreme, în cadrul facultăţii de filozofie. În vara anului 1911 a susţinut examenul de doctorat în ştiinţe economice şi financiare cu lucrarea „Zur Industriellen Entwickelung Rumuniens” („Cu privire la dezvoltarea industrială a României”).
A fost singurul student român dintre cei care au studiat în Germania în acea perioadă care a obţinut nota maximă ce se putea lua în învăţământul superior german Summa Cum Laude.
 
O influenţă firească asupra lui Virgil Madgearu a exercitat-o conducătorul său ştiinţific K. Biicher (1847-1930), economist, istoric al economiei naţionale şi statistician, reprezentant al noii şcoli istorice. (...)

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA îN FORMAT PDF!

Virgil Madgearu a ocupat postul de secretar general al Ministerului Industriei (1918); Ministru al Industriei şi Comerţului (1928-1929 şi 1932); ministru de Finanţe (1929-1930 şi 1932-1933); ministru al Agriculturii (1931).
A fost deputat în Parlamentul României în toate legislaturile începând din 1919 şi până la dizolvarea acestuia în 1937, cu excepţia sesiunii 1931-1932. (...)
 
Manifestând împotrivire faţă de fascizarea ţării, Virgil Madgearu este reţinut în primăvara anului 1940 de organele Siguranţei, stabilindu-i-se domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Bistriţa. Dar şi în aceste condiţii prea puţin prielnice cercetării, neînţeles şi părăsit de mulţi, hăituit de presa ostilă lui, ameninţat direct printr-o sentinţă de asasinare „legionară”', el reuşeşte să încheie cea mai valoroasă dintre lucrările sale: „Evoluţia economiei Româneşti” (1940), lucrare amplă, de sinteză, în care s-a cristalizat poate cel mai bine concepţia sa privind economia românească.
 
Pe 27 noiembrie 1940 avea să fie asasinat în Pădurea Snagov de un comando legionar care l-a pedepsit pentru poziţiile sale net antifasciste.
A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

 
#citeşte mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 121 de ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

 DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian: Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Condiţii grele de afirmare pentru părintele neurochirurgiei româneşti, Dumitru Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Opera filosofului şi omului de cultură Nicolae Bagdasar

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Spiru Haret, cel dintâi astronom român

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Groaza de a fi văzut mort a primului mare critic modern al literaturii române, Garabet Ibrăileanu

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Întâlniri fatidice. Licenţiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu