#DobrogeaDigitală „Pentru Tafrali, Dobrogea a fost o datorie”
09 Nov, 2021 00:00
09 Nov, 2021 00:00
09 Nov, 2021 00:00
ZIUA de Constanta
3518
Marime text
- Într-un articol al ziarului „Dobrogea Jună”, i se aduce un omagiu de excepție profesorului Oreste Tafrali
Născut pe 14 noiembrie 1876, la Tulcea, exact cu doi ani înainte ca provincia să devină parte a României, Oreste Tafrali este unul dintre numele marcante ale culturii și spiritualității transdunărene.
Fost student al lui Grigore Tocilescu, specializat în artă bizantină, Tafrali a studiat la Sorbona, unde a obținut în anul 1913 doctoratul în litere, cu teza "Thessalonique au XIV-siecle".
Înaintea Marelui Război, a făcut cercetări arheologice în Dobrogea natală, fiind primul care a ridicat ipoteza unui templu al zeului egiptean Serapis, obiectiv identificat între Porțile 2 și 3 ale Portului Constanța.
Tafrali și-a iubit cu patimă ținutul de origine, iar în perioada ocupației s-a implicat puternic în misiunea de promovare a românismului în Dobrogea.
În numărul din 9 noiembrie 1937 al ziarului „Dobrogea Jună”, i se aduce un omagiu celui abia trecut în neființă, evidențiindu-i-se meritele deosebite și contribuția la știința și cultura românească.
Numărul D.J. 33, Nr. 208, din 9 noiembrie 1937, este antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”.
„Universitatea ieşeană a îmbrăcat haina neagră a durerii pentru trecerea de la cele veşnice a unuia dintre cei mai buni magiştri ai ei.
După o viaţă de muncă în câmpul mare al știinţei, a închis ochii omul între oameni, fruntaşul de elită, omul bun şi învăţătorul adevărat care a fost Oreste Tafrali.
Născut în Tulcea, Tafrali a ajuns la înalta vrednicie de profesor universitar, după ce ani mulţi jertfise ştiinţei româneşti şi şcoalei ca profesor la unul din liceele capitalei şi ca secretar al muzeului naţional de antichităţi, n-a uitat din vârful piramidei de unde ajunsese prin truda lui de mucenic, Dobrogea aceasta în care se născuse. El a închinat o bună parte din opera lui ştiinţifică şi literară provinciei acesteia şi între cei care au apărat-o la vreme de grea cumpănă a fost el în primele rânduri.
În anii războiului el scotea la Paris ca proaspăt profesor universitar „La Roumanie Transdanubienne", cea mai competentă, cea mai caldă apărare a Dobrogei româneşti în faţa campaniei străine.
Între cetăţi care s-au ridicat dintre Dunăre şi Mare, el, Dobrogean autentic, a iubit şi a cinstit Dobrogea. Prin truda sa ştiinţifică pe altarul patriei el a arătat patriotismul dobrogenilor. Prin bunătatea lui cea îngerească, prin iubirea ce a arătat-o studenţilor săi, prin eleganţa lui de caracter, el a fost exemplarul de elită care a făcut dovada însuşirilor spirituale ale Dobrogeanului.
Pentru Tafrali, Dobrogea n-a fost locul în care întâmplător s-a născut, ci cu totul altceva: a fost o datorie. O datorie pe care a înţeles-o şi a îndeplinit-o, în toată seriozitatea ei, fără gând de răsplată. Fiindcă el n-a cerut de aci, de la noi, nimic. Nici măcar să ne mândrim cu el. Şi ce mult l-ar fi întărit în chinuita lui viaţă, semnele iubirii noastre.
Ne mărturisim azi, în faţa mormântului, ingratitudinea de a nu-i fi dat semnul acestei iubiri. Să ne mărturisim azi greşeala de a nu-l fi cunoscut, de a nu-l fi apreciat public, aşa cum am fi avut obligaţiunea de a o face. Mărturisire târzie, dar obligatorie. Iar el trece azi senin în lumea umbrelor, în lumea ale cărei taine a încercat să le descifreze. Se va întâlni acolo cu eroii idilelor antice pe care le-a dat literaturii româneşti.
În clipa aceasta când, coborând în mormânt, se înalţă în lumea cea fără de zbucium, cuvântul nostru de însoţire înlăcrimat. Sib tibi Magister terra levis.”
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursa foto : jurnalspiritual.eu
Citește și:
#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“
Fost student al lui Grigore Tocilescu, specializat în artă bizantină, Tafrali a studiat la Sorbona, unde a obținut în anul 1913 doctoratul în litere, cu teza "Thessalonique au XIV-siecle".
Înaintea Marelui Război, a făcut cercetări arheologice în Dobrogea natală, fiind primul care a ridicat ipoteza unui templu al zeului egiptean Serapis, obiectiv identificat între Porțile 2 și 3 ale Portului Constanța.
Tafrali și-a iubit cu patimă ținutul de origine, iar în perioada ocupației s-a implicat puternic în misiunea de promovare a românismului în Dobrogea.
În numărul din 9 noiembrie 1937 al ziarului „Dobrogea Jună”, i se aduce un omagiu celui abia trecut în neființă, evidențiindu-i-se meritele deosebite și contribuția la știința și cultura românească.
Numărul D.J. 33, Nr. 208, din 9 noiembrie 1937, este antologat în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”.
„Universitatea ieşeană a îmbrăcat haina neagră a durerii pentru trecerea de la cele veşnice a unuia dintre cei mai buni magiştri ai ei.
După o viaţă de muncă în câmpul mare al știinţei, a închis ochii omul între oameni, fruntaşul de elită, omul bun şi învăţătorul adevărat care a fost Oreste Tafrali.
Născut în Tulcea, Tafrali a ajuns la înalta vrednicie de profesor universitar, după ce ani mulţi jertfise ştiinţei româneşti şi şcoalei ca profesor la unul din liceele capitalei şi ca secretar al muzeului naţional de antichităţi, n-a uitat din vârful piramidei de unde ajunsese prin truda lui de mucenic, Dobrogea aceasta în care se născuse. El a închinat o bună parte din opera lui ştiinţifică şi literară provinciei acesteia şi între cei care au apărat-o la vreme de grea cumpănă a fost el în primele rânduri.
În anii războiului el scotea la Paris ca proaspăt profesor universitar „La Roumanie Transdanubienne", cea mai competentă, cea mai caldă apărare a Dobrogei româneşti în faţa campaniei străine.
Între cetăţi care s-au ridicat dintre Dunăre şi Mare, el, Dobrogean autentic, a iubit şi a cinstit Dobrogea. Prin truda sa ştiinţifică pe altarul patriei el a arătat patriotismul dobrogenilor. Prin bunătatea lui cea îngerească, prin iubirea ce a arătat-o studenţilor săi, prin eleganţa lui de caracter, el a fost exemplarul de elită care a făcut dovada însuşirilor spirituale ale Dobrogeanului.
Pentru Tafrali, Dobrogea n-a fost locul în care întâmplător s-a născut, ci cu totul altceva: a fost o datorie. O datorie pe care a înţeles-o şi a îndeplinit-o, în toată seriozitatea ei, fără gând de răsplată. Fiindcă el n-a cerut de aci, de la noi, nimic. Nici măcar să ne mândrim cu el. Şi ce mult l-ar fi întărit în chinuita lui viaţă, semnele iubirii noastre.
Ne mărturisim azi, în faţa mormântului, ingratitudinea de a nu-i fi dat semnul acestei iubiri. Să ne mărturisim azi greşeala de a nu-l fi cunoscut, de a nu-l fi apreciat public, aşa cum am fi avut obligaţiunea de a o face. Mărturisire târzie, dar obligatorie. Iar el trece azi senin în lumea umbrelor, în lumea ale cărei taine a încercat să le descifreze. Se va întâlni acolo cu eroii idilelor antice pe care le-a dat literaturii româneşti.
În clipa aceasta când, coborând în mormânt, se înalţă în lumea cea fără de zbucium, cuvântul nostru de însoţire înlăcrimat. Sib tibi Magister terra levis.”
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
Sursa foto : jurnalspiritual.eu
Citește și:
#citeșteDobrogea 142 de ani de la nașterea cercetătorului dobrogean Orest Tafrali. „Nici o regiune din România nu-i este comparabilă Dobrogei...“
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii