Considerat a fi „patriarhul agriculturii dobrogene”, Constantin Pariano, de trei ori prefect al Constanței la început de secol XX, a fost unul dintre cei mai bogați latifundiari ai noii provincii românești, dar și un înțelept analist și un excelent vizionar, care a înțeles ce urma să aducă societății românești trecerea la un nou sistem economic și politic.

Într-un articol intitulat „Zori de zi ori amurg?”, scris în iulie 1920 și publicat în Analele Dobrogei, anul 1, nr. 2, 1920,  C.D.Pariano face o analiză a societății românești de la începutul secolului trecut și a pericolelor pe care noile idei ale socialismului și instaurarea unui nou sistem le-ar aduce în relațiile economice și sociale.

„Orice sistem de organizaţiune socială, ca să poată fi aplicabil cu folos, trebue să cuprindă într'însul trei idei : Dreptate, Utilitate şi Libertate individuală.
Sistemul actual le reuneşte el ?
Da, fiindcă el nu este un sistem artificial, concepţiunea unui om sau unei adunări, ci însuşi produsul Naturii şi al lstoriei, fructul unei experienţe de mii de ani, de când omenirea se conduce de facultățile ei intelectuale şi morale.
Pe măsură ce omenirea s'a înmulţit şi nevoile ei au crescut. şi sistemul acesta economic a fost adaptat trebuinţelor ei. Se poate ca el să cuprindă astăzi unele lipsuri de detaliu; dar pentru asemenea lipsuri, dintre care unele inevitabile, iar altele menite a dispărea cu încetul prin înbunătăţiri succesive, nu se poate dărâma până în temelii însuşi sistemul sub care lumea a făcut cele mai mari progrese şi pe care aceşti reformatori improvizați n'au găsit încă până acum nici cu ce îl înlocui.
Toţi începem a vedea în aceste utopii teoretice un pericol care se măreşte, şi, cu toate aceste, societatea actuală care presimte o criză, neglijează să studieze de aproape răul ce amenință să o distrugă. Arivistul, numească-se cum o fi, nu vrea ca societatea omenească să stea pe un principiu fix. Toate pe lume, crede el, sunt afaceri şi nimic nu-l supără mai mult ca libertatea .... altora !
Pentru dânşii câmpul cel mai uşor de exploatat este ignoranța, care, prin indulgența şi compromisiunile ei, rămâne cea mai mare prjmejdie socială.
Cu ştiinţă sau fără ştiinţă, aceşti oameni îngâmfaţi de însăşi neştiinţa lor şi încredintaţi că prin acest mijloc ei îşi fac bine, sunt aliaţii şi pregătitorii socialismului de paradă și ai bolşevismului.
Este dar o datorie a fiecărui cetăţean conştient a combate ispitele şi spiritele acestea flotante şi seci, care cred să împace ziua şj noaptea. Lumea civilizată îşi închipuise ca şi-a câştigat pentru totdeauna libertăţile, pe,când iată că ele sunt amenințate pe fiecare zi.
Scriitorii socialişti în general s'au aplicat până astăzi numai la critica doctrinelor economice şi mai cu seamă la constatarea relelor de care sufere, după dânşii, societatea; dar n'au formulat, n’au putut formula un sistem social complect care să poată substitui pe cel actual. Nici măcar nu s'au putut pune de acord între dânşii asupra doctrinelor ce fiecare preconizează.
Ca definiţie, socialismul exprimă ingerința Statului în relaţiunile dintre producător şi consumator; iar ca procedare, el procedează cum îi convine, fie prin reglementarea acelor relațiuni, fie prin concurenţa ce face Statul industriilor private. Dar tocmai fiindcă socialismul, adecă intervenţia Statului în contractele particulare, este de o aplicaţiune foarte diferită și variată, acest sistem devine cu totul superficial şi el alterează profund relaţiunile sociale în toată organizaţiunea lor de producţiune şi de distribuire a produselor.
În sistemul acesta, proprietatea privată a tuturor mijloacelor de producţiune, precum: pământ, case, ateliere, maşini, unelte, etc., trece în stăpânirea Statului. Dela el va trebui să ceri de aci în colo lucru, unelte, până şi chiar acul cu care să-ți cârpeşti rufele, împreună cu tot ce-ţi trebue pentru consumaţiune. Numai atâta n'au spus; dacă mâncarea ţi-o vei putea găti acasă, ori va trebui s'o iei dela cazanul colectiv.
Spuneau basmele de o turmă şi un păstor: Nu cumva noi vom fi acea turmă ?
De s-ar introduce oricare din sistemele preconizate, la câtă decădere morală şi materială nu s'ar supune inteligența, munca şi prevederea omenirii, mai ales dacă, în afară de calapodul în care ele ar fi mărginite, s'ar mai lua individului şi putinţa de a-şi transforma economiile în capital, care să garanteze existenţa viitoare a familiilor!
De unde pot şti aventurierii că proprietatea unui om este însăși viaţa lui? că ea îi aminteşte tot trecutul şi-i leagă toate speranțele în viitor? că prin ochii şi mânile proprietarului de casă a trecut fiecare cărămidă zidită? că deodată cu pomii plantaţi de el în grădină au crescut și copiii săi? şi că în prăvălia negustorului este îngrămădită nu numai munca lui de o viaţă întreagă, dar și cine ştie câte datorii?
Numai după ce studiezi cu deamănuntul operele maeştrilor gândirei, vezi câtă deosebire este între dorinţa lor de a construi ceva folositor omenirii şi între pornirile destructire ale celor cari nu ştiu decât să dărâme. Aceia se inspiră dela experiențele trecutului, pentru a îmbunătăți viitorul; pe când aceștia, în orbirea lor de glorii sau averi, sapă, inconștienți, la însuși mormântul neamului lor.”

  
#citeşte mai departe în Analele Dobrogei
#Analele Dobrogei anul 1, nr.2, 1920
#Constantin Pariano

Mai multe numere ale publicaţiei Analele Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Sursa foto (cu rol ilustrativ): Arhivă ZIUA de Constanta
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Eliberat, după ce fusese arestat pentru trădare şi crimă împotriva Siguranţei Statului

#DobrogeaDigitală. Patru numere ale ziarului „Dobrogea Jună“, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa: 115 ani de la apariţia ziarului „Dobrogea Jună” (document)

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Tentativa de crimă din strada Cuza Vodă
 
#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: „Gest anarhic” la Liceul „Mircea cel Bătrân“ în chestiunea legată de taxele şcolare

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Femeie în altar, denunţată Episcopiei din Constanţa

#DobrogeaDigitală - revista „Dobrogea Jună“: Arestarea legendarului Terente