Friedrich Wilhelm Von Hessen - Moartea unui prinț german în Dobrogea Primului Război Mondial (I)

Pe data de 15 septembrie 1916 mai multe ziare din Marea Britanie, precum „London Globe" sau „Manchester Evening News", publicau în paginile lor un scurt anunț în care se făcea referire la evenimente petrecute în Dobrogea. Era vorba despre moartea pe câmpul de luptă a unui prinț german, ofițer al Armatei Puterilor Centrale și combatant pe Frontul de Sud.
„London Globe" titra pe pagina a doua: „German Prince Killed – Prince Friedrich Wilhelm von Hessen (Hesse) has been killed în Caraorman...”.
       
Știrea a fost imediat preluată de toate jurnalele din Albion și ulterior comentată de întreaga presă a lumii anglo-saxone. Vestea morții prințului german, ucis pe frontul dobrogean, a ajuns atât în Statele Unite (New York Times), cât și la Antipozi (gazetele australiene "The Argus", "Sidney Morning Herald" sau "The Sunday Times") .
Moartea acestui prinț se petrecea în contextul în care, zilnic, în luptele de pe Fronturile de Nord – Nord – Vest și respectiv, de Sud (dobrogean), își pierdeau zilnic viețile mii de soldați, fie ei din armatele Puterilor Centrale sau din cele ale Antantei.
Știrea era însă una deosebită pentru că acest prinț, mort la datorie, era unul dintre strănepoții reginei Victoria a Marii Britanii, și nepot de soră al kaiserului Germaniei, Wilhelm al II-lea.
Acest Friedrich Wilhel von Hessen era în același timp văr cu cei din familia Hohenzollern și cu țarul Rusiei, Nicolae al II-lea.
 
În această scurtă serie de articole vom prezenta biografia acestui tânăr prinț, împrejurările în care el și-a pierdut viața, în timpul luptelor purtate în Dobrogea între forțele germano-bulgaro-turce și cele româno-ruse, acestea din urmă ajutate și de contingente sârbești.
 
Sursele bibliografice ale vremii precum și studiile întocmite de specialiștii contemporani, români și străini, ne ajută astăzi să reconstituim imaginea frontului dobrogean din luna septembrie a anului 1916, imediat după dezastrul de la Turtucaia.
În urma studierii izvoarelor străine și coroborându-le pe acestea cu date oficiale emise de autoritățile românești, descoperim, de asemenea, o greșeală care s-a strecurat în ziarele vremii, încă de la început.
Astfel, va deveni clar faptul că prințul Fredriech Wilhelm von Hessen a suferit o moarte violentă pe data de 12 septembrie 1916, în timpul luptelor purtate în apropierea localității Cara-Omer (Kara Omer – vechiul nume al așezării moderne Negru Vodă), și nu la Caraorman (Kara-Orman, Pădurea Neagră), zonă din Nordul Dobrogei, din Deltă, unde nu s-au desfășurat ostilități.
Inadvertențele privind locul morții provin dintr-o sursă primară, consultată de ziarele britanice și germane, în acele cumplite zile din septembrie. Greșeala a fost preluată și perpetuată apoi de către jurnalișții vestici, în condițiile în care Dobrogea încă era la acea vreme un tărâm puțin cunoscut și exotic.
       
Sursa primară privitoare la moartea prințului von Hessen sunt comunicatele oficiale din 15 septembrie, emise de către Statele Majore ale forțelor armate implicate în luptele de pe frontul dobrogean.
 
Comunicatul forțelor romăne este emis în ziua de 15, la ora 7 dimineața, și este unul scurt și puțin bogat în informații: „Frontul de Sud – În Dobrogea luptele sunt foarte vii. Trupele ruso-române s-au retras spre Nord”.
Dăm însă citire comunicatului german (tradus în limba română și publicat în 1924): „Frontul dobrogean – Trupele aliate de sub comanda generalului Mackensen au înfrânt în mai multe rânduri în atacuri vii, rezistența inamicului și l-au aruncat înapoi în linia generală Cuzgan – Cara Omer (n.a.Cuzgun, azi comuna Ion Corvin, jud. Constanța iar Cara / Kara Omer, Omer cel Negru – actualul Negru Vodă). Principele Friedrich Wilhelm de Hessa a căzut lângă Cara Orman. Numărul prizonierilor făcuți în luptele de pregătire  și la luarea Turtucaiei este după cum s-a stabilit acum, de 28.000...”. Între actualele Ion Corvin și Negru Vodă este o distanță de 66 de kilometri, dar trebuie să ținem seama de faptul că vorbim de o linie a frontului, pe care erau desfășurate forțele beligerante.
       
Numele turcești ale așezărilor dobrogene au ridicat, cu siguranță, probleme ofițerilor germani, care puteau confunda ușor denumiri precum Cara Omer și Cara Orman. Este însă posibil și ca în zona Cara Omer, la 1916, să fi existat o lizieră de pădure numită de către etnicii musulmani "Pădurea Neagră", la fel ca cea din Deltă. Aceasta este însă doar o supoziție, nesusținută de vreo informație concretă și actuală.
Redăm și comunicatul bulgar, emis în aceeași zi de 15 septembrie 1916: „De la 12 septembrie, trupele noastre au avut de dus lupte violente contra forțelor inamice unite, compuse din români, ruși și sârbi. Marea bătălie de la Lacul Alino (!) - sat Parachioi (n.a. actualul Băneasa) satele Abtaat (lângă Abrit, provincia Dobrici, Bulgaria) Musubei (n.a.Horia, jud. Constanța) – Caraomer s-a terminat în 14 septembrie cu complecta nimicire a inamicului...”
 
În monumentala sa operă în trei volume,  Istoria Războiului pentru întregirea României 1916-1919, publicată în anul 1921, Constantin Kirițescu menționează și el moartea prințului german pe frontul dobrogean. Autorul povestește că după dezastrul de la Turtucaia, trupele române retrase se regrupează și se întăresc chiar, cu noi forțe aduse de pe frontul de vest. Observând acest lucru, comandantul trupelor germano-bulgare, Mackensen se grăbește, dornic să pună mâna pe artera vitală a Dobrogei, linia Cernavoda-Constanța și implicit, să captureze podul Carol I și portul vechiului Tomis.
 
Iată ce scrie Kirițescu: "S-au purtat lupte grele în defileul Oltina, dar planul mareșalului Mackensen nu a mers. Pe 12 și 13 septembrie, pe toată lungimea frontului (n.a. dobrogean) dușmanul a fost oprit din înaintarea sa, prin lovituri de tun. În defileul lung și cotit, strâns între lacul Oltina pe stânga, și înălțimile păduroase de pe dreapta, între Lipnița (n.a. linia Lipnița  - Caraomer cnf. sursei Seișanu, Rațiu - p.48) și Giuvegea, germanii au încercat un atac de noapte pe 12 spre 13 septembrie, împotriva trupelor românești, folosind trupe de ulani descălecați, dar au fost respinși înapoi cu pierderi foarte grele. În lupta aceasta a căzut și un tânăr prinț german, Friedrich Wilhelm de Hessa, nepot de soră al împăratului Wilhelm".
 
Să analizăm însă în continuare împrejurările în care s-a produs moartea acestui prinț, precum și informațiile legate de el... cum a ajuns să lupte pe frontul dobrogean, și să își piardă viața la Kara Omer, Negru Vodă...
 
(Va urma)
 
 
Bibliografie
 
„New York Times”, Kaiser’s Nephew Killed – Prince Fredrich William of Hesse Fals în Balkan Battle, 16 sept.1916, p.2
The British Newspaper Archives - www.britishnewspaperarchive.co.uk: (ziare britanice și australiene)
Constantin Kirițescu, Istoria Războiului pentru întregirea României 1916-1919, vol.1, cap.2 Campania din Dobrogea, p.349-498, Ediția a II-a, Editura Casei Școalelor, București, 1921
Costin Scurtu, Armata terestră română în Dobrogea, vol 1, Editura Muzeul Marinei Române, 2008
Jonathan Petroupulos, Royals and the Reich - The princes von Hessen in Nazy Germany, Oxford University Press, 2006, 524 p
Războiul dintre România și Grupul Puterilor Centrale, Comunicatele oficiale române, germane, austro-ungare, bulgare și turcești (privitoare la Războiul României), Editura I. Brănișteanu, București, 1924, sursă download dspace.bcucluj.ro, p.28
genealogyonline.nl - Fredrich Wilhelm Sigismund Viktor von Hessen(1893-1916)
dailydairywww1.wordpress.com/2016/09/14 sept. 2014
geni.com, Prinz Friedrich Wilhelm Sigismund von Hessen, managed by Cecille Nygard, published on 27 april.2015
Alexandru Ioanițiu lt.col, Războiul României (1916-1918) vol.1 și 2, Tipografia Geniului (Cotroceni), București, 1928 - 1929, sursă pdf dspace.bcucluj.ro
Michael B. Barett, Prelude to Blitzkrieg – The 1916 Austro-German Campaing în Romania, Indiana University Press, 2013
Marlene Eilers Koenig, Wilhelm II nephew killed, on www.royalmusingblogspot.com, published on 15 sept.2016
Mircea Vulcănescu, Răsboiul pentru întregirea neamului, București, 1938
GA Dabija, gen, Armata română în Răsboiul Mondial, vol.1, 2și 3 București, 1928
Romulus Seișanu, Alexandru Rațiu, România în timpul Războiului 1916-1918, fascicul nr.2, iunie 1919
I. Stegărescu, Luptele din Dobrogea, Câmpia Munteniei și din jurul Mărășeștilor (zile de suferință și datorie) 1916-1918, Bușteni, 1920
 
sursă foto - Familia Von Hessen, Friedrich și cei cinci frați ai săi, sursă Jonathan Petroupulos, Royals and the Reich - The princes von Hessen in Nazy Germany, Friedrich este ultimul din stânga
 
foto 1, 2 - prinț Friedrich Wilhelm von Hessen
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018. 
 
Citește și:

O enigmă nedeslușită - Eroul Tomos, întemeietorul orașului antic Tomis

 
 
 
 
 
 

Galerie foto: